Producția de energie a României e pe minus, în timp ce importurile iau avânt!

De unde vin resursele noastre?

România produce tot mai puțin și importă tot mai mult.

Asta arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS) privind bilanțul energetic al țării pentru anul 2025, care scot la iveală o serie de contraste puternice în acest sector.

În timp ce producția internă de energie primară a suferit o scădere de 2,4% comparativ cu 2024, fluxurile de importuri au urcat semnificativ, cu 10,6%, iar exporturile au crescut și ele cu 20,9%. Toate aceste cifre reflectă o dependență tot mai mare a economiei naționale față de sursele externe, pe fondul unei producții locale în retragere.

Unde s-a simțit scăderea producției?

Resursele totale disponibile au atins un nivel cumulat de 42,8 milioane tone echivalent petrol (tep), adică o creștere de 1,9% față de anul precedent.

Saltul se datorează în mare parte importurilor de gaze naturale utilizabile, care s-au majorat cu 7,5%, și resurselor de țiței, în urcare cu 4,5%. În tabăra opusă, stocurile inițiale și producția de energie primară au scăzut.

Cele mai pronunțate reduceri le vedem la cocsul importat (-71,6%), produsele petroliere importate (-9,0%), cărbuni (-7,3%) și la energia hidroelectrică, eoliană, solară și căldura nucleară (-2,0%).

Cum s-a modificat consumul populației și al industriei?

Concret, INS arată că producția de energie primară a coborât cu 506 mii tep față de 2024, ajungând la un total de 20.564 mii tep în 2025. De vina pentru această reducere sunt scăderile înregistrate la țiței, cărbune, energia regenerabilă și gazele naturale.

În paralel, importurile de produse energetice au accelerat cu 10,6%, trase în sus de o adevărată explozie a gazelor naturale importate (+75,0%) și de avansul țițeiului (+7,9%). La polul opus, importurile de cărbune și cocs s-au prăbușit cu 54,2%, iar cele de produse petroliere s-au redus cu 9,0%.

La capitolul consum, datele arată o scădere de 1,9% a consumului intern brut, în timp ce consumul final energetic a coborât ușor, cu 4 mii tep. Raportat la fiecare locuitor, consumul intern brut a fost de 1.569 kg echivalent petrol, în scădere cu 1,8% față de 2024.

Încotro ne duce balanța energetică?

Lucrurile stau diferit însă de la un sector la altul.

Consumul din alte ramuri ale economiei a urcat cu 8,1%, cel al populației cu 6,5%, iar cel din transporturi cu 2,9%. În schimb, agricultura și silvicultura au tăiat din consum cu 21,1%, iar industria a înregistrat o reducere drastică, de 15,8%. În structura consumului final, transporturile conduc detașat cu 35,5%, fiind urmate aproape de consumul populației (33,9%) și de cel al industriei (18,1%).

Exporturile de energie, inclusiv bunurile comerciale, au ajuns la 9.053 mii tep în 2025, ceea ce înseamnă un plus de 1.567 mii tep (20,9%) față de anul anterior. Această dinamică, pusă alături de importurile mai mari și producția internă slăbită, conturează un tablou energetic agitat, în care România devine tot mai dependentă de piețele internaționale ca să-și poată echilibra balanța.