Trump vrea să redeschidă robinetul gazului rusesc către Europa prin o companie americană

Ucraina a reluat campania aeriană pe 30 octombrie!

Washingtonul pune pe masă planul de a readuce gazul rusesc în Europa prin intermediul unui actor american

Administrația lui Donald Trump promovează o strategie care vizează reluarea fluxurilor de energie din Federația Rusă către piața europeană, utilizând o societate din Statele Unite ca intermediar. Această inițiativă ar putea genera profituri pentru investitorii americani și ar asigura Ucrainei venituri din taxele de tranzit, însă se confruntă cu rezistența mai multor guverne din Europa, care văd în legătura energetică cu Moscova o amenințare strategică majoră.

Conform informațiilor publicate de The Wall Street Journal, care se bazează pe declarații oficiale din SUA, Europa și Ucraina, Statele Unite încearcă din nou să impingă reluarea rapidă a livrărilor de gaze naturale rusești către Europa prin conductele care traversează teritoriul ucrainean. Această mișcare se înscrie în cadrul discuțiilor despre un armistițiu energetic.

Propunerea a fost prezentată de emisarii speciali ai președintelui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, în timpul vizitelor efectuate la Moscova și la Kiev în luna septembrie.

Mecanismul propus presupune vânzarea gazelor rusești prin intermediul unei companii americane, o strategie menită să ocolească regimul de sancțiuni european. Participanții la negocieri au menționat că această schemă ar putea deschide oportunități profitabile pentru capitalul din Statele Unite. Totuși, legislația în vigoare a Uniunii Europene stabilește o eliminare treptată a tuturor importurilor de gaze naturale rusești până la sfârșitul anului 2027.

Liderii celor mai importante state europene au transmis clar că nu intenționează să revină la dependența energetică de Rusia, o țară pe care o consideră principala amenințare strategică. Planul american a fost pus pe pauză luna trecută, după ce Ucraina a oprit unilateral atacurile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea exercitată de Donald Trump. Kievul a suspendat loviturile timp de aproape două săptămâni, deși Rusia a continuat să loveste infrastructura energetică ucraineană.

Această decizie a intervenit într-un context în care Moscova începuse să livreze motorină către Statele Unite, iar Washingtonul se concentra asupra posibilității de a încheia un acord de pace mai cuprinzător.

La data de 30 octombrie, Ucraina a reluat însă campania aeriană, vizând trei mari rafinării rusești în decurs de trei zile. Aceste lovituri au readus în prim-plan eforturile de negociere a unui armistițiu energetic mai cuprinzător, înaintea discuțiilor trilaterale de pace dintre Statele Unite, Rusia și Ucraina, programate pentru jumătatea lunii noiembrie la Abu Dhabi.

Până acum, Rusia a respins tentativele Washingtonului de a finaliza un astfel de acord. Negociatorii americani cred că revenirea gazelor rusești pe piața europeană ar putea fi un stimulent decisiv pentru președintele Vladimir Putin să accepte înțelegerea.

Reluarea transportului prin vechea rețea de conducte, care leagă zăcămintele din Siberia de Europa prin Ucraina, ar putea aduce Kievului venituri semnificative din taxele de tranzit. Un oficial american de rang înalt a explicat că reprezentanții Casei Albe au propus ca fondurile obținute din vânzarea gazelor către Europa să fie depuse într-un cont escrow, într-o jurisdicție terță.

Scopul este să împiedice Kremlinul să folosească acești bani pentru finanțarea războiului.

Washingtonul a încercat să prezinte propunerea liderilor europeni ca o modalitate de a reduce prețurile la energie înainte de venirea iernii. Rezervele de gaze ale Europei au atins unul dintre cele mai scăzute niveluri sezoniere din ultimii ani.

Această inițiativă marchează o schimbare majoră de poziție față de primul mandat al lui Donald Trump. În acea perioadă, președintele american a criticat repetat guvernul cancelarului german Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2. Trump avertiza că proiectul va transforma Germania într-un „prizonier al Rusiei”.

La sfârșitul anului 2019, administrația sa a impus sancțiuni legate de conductă. Puțin peste doi ani mai târziu, Rusia a invadat Ucraina.

Moscova, ale cărei cheltuieli militare sunt susținute și de veniturile din exporturile energetice, a mizat atunci că dependența economică a Europei o va împiedica să reacționeze ferm. Războiul a determinat însă guvernele europene să considere dependența de gazul rusesc o vulnerabilitate strategică în relația cu un stat pe care nu îl mai consideră de încredere.

Uniunea Europeană a adoptat legislație pentru limitarea drastică a importurilor de gaze din Rusia și pentru eliminarea lor completă până la sfârșitul anului 2027.

SUA analizează repunerea în funcțiune a Nord Stream!

Poziția oficială a Bruxellesului este că achizițiile de gaze rusești nu ar trebui reluate nici măcar după încheierea unui acord de pace cu Moscova, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic temporar, care i-ar permite lui Putin să continue războiul și să își finanțeze armata. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat într-un interviu acordat unei publicații din Ungaria, în octombrie, că interdicția importurilor de gaze rusești ar trebui să fie permanentă.

Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia.

Nici măcar dacă mâine s-ar instaura pacea pe care ne-o dorim cu toții, a afirmat acesta.

Administrația Trump mizează însă pe faptul că opoziția europeană față de reluarea importurilor ar putea fi mai puțin fermă decât pare în prezent. În discuții private, unii oficiali europeni au exprimat o poziție mult mai tranșantă. Un oficial de rang înalt din nordul Europei a declarat că reluarea achizițiilor de gaze rusești contrazice tot ceea ce susțin europenii. Un alt oficial, dintr-o țară europeană importantă, a comparat propunerea cu decizia fostului premier britanic Neville Chamberlain de a sacrifica Cehoslovacia în fața lui Hitler, în schimbul unor înțelegeri politice și economice.

Statele Unite analizează în prezent și posibilitatea repunerii în funcțiune a gazoductului Nord Stream, considerată de unii oficiali americani o componentă importantă a unui eventual acord mai amplu. Obiectivul ar fi nu doar încheierea războiului din Ucraina, ci și soluționarea unor dispute mai vechi dintre Rusia și aliații europeni ai Statelor Unite.

Potrivit unui oficial american de rang înalt, greșeala Angelei Merkel a fost că a continuat proiectul Nord Stream 2 fără să obțină mai întâi un acord de securitate mai larg cu Rusia, care să ofere Moscovei garanții acceptabile.

Un alt oficial american a declarat că negociatorii au discutat mai multe propuneri economice. Europenii și-ar fi exprimat interesul pentru o variantă care ar reduce semnificativ prețurile gazelor pe întreg continentul. Acesta a subliniat însă că orice înțelegere economică ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător. Rusia și Germania au construit primul gazoduct Nord Stream, care ocolește rețeaua de tranzit prin Ucraina, în 2011. Nord Stream 1 și-a oprit livrările în august 2022, în timp ce Nord Stream 2 nu a fost pus niciodată în funcțiune. Ambele conducte au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice produse în septembrie 2022.

Repararea și repunerea lor în funcțiune ar necesita timp îndelungat, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar putea fi depășite. În schimb, rețeaua de conducte care traversează Ucraina și are conexiuni cu Slovacia, Austria și Germania ar putea fi repusă în funcțiune aproape imediat. Prin aceasta au continuat să fie transportate cantități limitate de gaze până în ianuarie 2025, când Ucraina a oprit tranzitul, în timp ce războiul declanșat de Rusia era deja în al treilea an.

În prezent, doar 11% din gazele naturale consumate în Europa provin din Rusia, față de aproximativ 45% înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.

Gazul natural lichefiat (GNL) din Statele Unite reprezintă 30% din consumul european. Rusia continuă să exporte gaze către Europa fie cu ajutorul navelor specializate în transportul GNL, fie prin gazoductul TurkStream, care alimentează Ungaria și Slovacia.

Oficialii europeni recunosc că efectele războiului purtat de administrația Trump împotriva Iranului ar putea slăbi opoziția continentului față de reluarea importurilor rusești.

Livrările de GNL din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar prețurile mondiale la energie continuă să crească, chiar dacă transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost majorate.

Potrivit datelor Uniunii Europene, conflictul cu Iranul a generat pentru Europa costuri suplimentare de aproximativ 100 de miliarde de euro, echivalentul a circa 112 miliarde de dolari, pentru achizițiile de energie. În același timp, depozitele subterane de gaze din Europa sunt umplute în proporție de aproximativ 75%, potrivit autorităților de reglementare din domeniu. Continentul ar urma să intre în următoarea iarnă cu rezerve sub media ultimilor nouă ani.

În Germania, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), principala formațiune de opoziție, a făcut din reluarea importurilor de gaze rusești ieftine una dintre temele centrale ale campaniei sale înaintea alegerilor naționale programate pentru 2028.

Diplomați citați de The Wall Street Journal consideră că europenilor le-ar fi mai ușor să accepte o schimbare de poziție dacă Ucraina ar aproba reluarea exporturilor în cadrul unui acord de încetare a focului. Un asemenea acord ar trebui să prevină întreruperile de electricitate și să asigure stabilitatea energetică a continentului.