Sute de nave comerciale, lovite de atacuri în Marea Neagră

Cum a fost incidentul în timpul reuniunii miniștrilor apărării?

Creșterea bruscă a incidentelor cu vase comerciale în largul țărmurilor României și Bulgariei a transformat Marea Neagră într-o zonă de risc crescut pentru Alianța Nord-Atlantică.

Analizele publicate de Reuters relevă o creștere spectaculoasă a numărului de vase afectate, iar experții militari susțin că Federația Rusă testează limitele NATO și pune în pericol coridorurile de transport folosite de Kiev pentru exportul de produse.

Nu există dubii în mediile de analiză militară că acțiunile sunt atribuite Moscovei. O dronă navală surprinsă pe imagini video din timpul ultimului incident prezenta caracteristici ale unei variante rusești, conform evaluării firmei de securitate maritimă Ambrey.

„Consider că se tratează despre o escaladare fără echivoc”, a afirmat Sidharth Kaushal, cercetător principal la think-tank-ul RUSI din Londra.

În timp ce Kremlinul neagă că vizarează vecinii Ucrainei cu vehicule zburătoare și acuză guvernele europene de escaladare prin livrări de armament, vasele atacate în luna a zece erau ancorate lângă canalul românesc esențial pentru exporturile Kievului sau navigau spre/dinspre acesta. O vas s-a aflat în apele teritoriale românești, în timp ce celelalte opt se aflau în zona economică exclusivă a României sau a Bulgariei.

Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră al Middle East Institute din Washington, explică că strategia Rusiei ține cont de ezitarea Occidentului față de o escaladare a războiului.

„Se testează aceste limite, știind că vom lua măsuri minime”, a spus Joja, făcând paralele cu incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al NATO din ultimii ani.

Un oficial NATO a subliniat că acțiunile Rusiei, menite să descurajeze aliații să sprijine Kievul, constituie o amenințare gravă la adresa securității, iar angajamentul de a apăra toți membrii, inclusiv cei de la Marea Neagră, rămâne „de neclintit”. Acesta a menționat necesitatea de capacități eficiente din punct de vedere al costurilor pentru combaterea dronelor, precizând că Alianța s-a angajat să investească peste 40 de miliarde de dolari în astfel de capacități în următorii cinci ani.

Pentru România, Marea Neagră reprezintă o cale navigabilă crucială pentru comerț și găzduiește proiectul offshore „Neptun Deep”, care o va transforma în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor. În luna a opta, platforma „Neptun Deep” a fost țintită de o dronă navală.

Bucureștiul a acuzat Federația Rusă de atacuri „sistematice” asupra navelor civile, dar s-a abținut să atribuie responsabilitatea pentru fiecare incident individual, invocând necesitatea unor dovezi criminalistice.

Sofia nu a acuzat direct Moscova, dar a afirmat că unele dintre atacuri par să îi aducă beneficii. Aceste incidente se produc într-un context în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa, concentrându-se asupra Chinei.

Statele Unite au retras 1.000 de soldați din România anul trecut.

„Este un moment în relația transatlantică pe care Putin probabil dorește să îl exploateze”, a declarat un oficial român de rang înalt, citat de Reuters sub acoperirea anonimatului.

„Atenția UE și a NATO este importantă, iar forțele lor se concentrează în prezent spre nord și spre țările baltice”, a continuat acesta.

Deși NATO și-a consolidat „prezența avansată sporită” în țările baltice și în Polonia, Iulia Joja observă că nu a făcut același lucru în România, în ciuda solicitărilor Bucureștiului.

„Bruxelles-ul și Washingtonul încă nu par să fi decis dacă Marea Neagră face parte pe deplin din angajamentul NATO”, a comentat ea.

Oficialul român a subliniat nevoia urgentă de rachete sol-aer și sisteme radar pentru a contracara amenințările. Joja subliniază că disponibilitatea limitată a armelor de interceptare ieftine, agravată de războiul din Iran, reprezintă o problemă centrală pentru Occident.

Creșterea bruscă a atacurilor asupra navelor din Marea Neagră a blocat o rută majoră pentru exporturile de cereale și petrol făcute de Rusia și Ucraina.

De ce e un moment critic în relația transatlantică?

Cele două părți au lovit 317 nave comerciale și de alt tip în Marea Neagră și Marea Azov între mai și octombrie, o creștere de peste patru ori față de cele 74 de nave lovite în semestrul anterior, potrivit lui Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics.

Ritmul atacurilor pare să se fi intensificat în această perioadă premergătoare împlinirii celor cinci ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, în februarie.

Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor, comparativ cu 92 de atacuri rusești în al treilea trimestru, în timp ce în octombrie, Federația Rusă a efectuat 38 de atacuri, comparativ cu 5 atacuri ucrainene, a precizat Ambrey.

Porturile au fost grav afectate, iar exporturile s-au redus drastic, forțând ambele țări să caute rute alternative de export. Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale în septembrie prin Marea Neagră și Marea Azov, în scădere față de 4,74 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor privind exporturile rusești consultate de Reuters.

Ucraina a suspendat operațiunile în porturile sale de la Marea Neagră la sfârșitul lunii a șaptea din cauza atacurilor rusești, ceea ce a determinat-o să redirecționeze volumele către porturile fluviale de pe Dunăre și mai departe prin Canalul Sulina din România și spre sud prin secțiunea românească a Mării Negre.

Chiar și cu această rută alternativă, exporturile de cereale din porturile Ucrainei au scăzut la 0,81 milioane de tone metrice în septembrie, comparativ cu 2,1 milioane în septembrie anul trecut, au arătat datele guvernamentale.

Reducerea în continuare a acestor volume rămâne obiectivul principal al Rusiei, iar testarea NATO este obiectivul secundar, a declarat Andriy Ryzhenko, analist naval și fost ofițer superior al marinei ucrainene.

Incidentul din săptămâna trecută a avut loc în timp ce miniștrii apărării și șefii statelor majore ale României, Bulgariei și Turciei - stat litoral membru al NATO - s-au reunit la Sofia pentru a discuta situația. Ce așteaptă ministrul apărării din Turcia? Ministrul apărării din Turcia, care așteaptă un răspuns din partea Moscovei și a Kievului cu privire la o propunere de armistițiu maritim limitat, a profitat de această întâlnire pentru a avertiza Rusia și Ucraina în privința unor noi atacuri.

Turcia controlează tranzitul navelor de război prin Bosfor și Dardanele în temeiul Convenției de la Montreux.

Mai multe țări, printre care Egiptul, Turcia și India, au insistat pentru încetări ale focului în zona maritimă, pentru a evita consecințele perturbării transportului maritim într-un moment în care prețurile globale la combustibil și cereale au crescut vertiginos.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că există un interes internațional tot mai mare pentru o încetare limitată a focului. Rusia a respins ideea unui armistițiu maritim restrâns, despre care susține că ar oferi o pauză Kievului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a tras un semnal de alarmă.

Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale.

Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă, a declarat el luna trecută.

Reuters a întocmit o listă a atacurilor asupra navelor și a altor incidente majore din apropierea celor două state occidentale de la Marea Neagră din ultimele săptămâni. Pe 5 octombrie, nava de marfă generală „Royad Mammadov”, care arbora pavilionul statului Saint Kitts și Nevis, a fost lovită la 30 de mile marine (55 km) sud de orașul românesc Sfântu Gheorghe; doi membri ai echipajului au decedat.

Pe 6 octombrie, nava de marfă generală Alfa Watan, sub pavilionul Togo, s-a scufundat după ce a fost lovită de o dronă la aproximativ 70 de mile marine în largul orașului de coastă Biala, din estul Bulgariei; doisprezece membri ai echipajului au fost dați dispăruți.

În același incident, nava de marfă generală Able, sub pavilionul Palau, a fost lovită în zona economică a Bulgariei; două persoane au fost rănite.

Pe 13 octombrie, nava de marfă generală și vrachierul de cereale „Chelsea 3”, deținută de Ucraina sub pavilion maltez, a fost lovită de trei drone și avariată la aproximativ 18 mile marine de coastele Bulgariei; toți membrii echipajului au fost salvați. Tot pe 13 octombrie, nava de marfă „HS Dignity”, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în largul satului bulgar Krapeț, situat în apropierea graniței cu România; cinci membri ai echipajului au fost salvați, iar 11 erau dați dispăruți.

Pe 14 octombrie, nava-cisternă pentru produse chimice și petrol „Yara J”, sub pavilionul Comorelor, a fost lovită la 8-10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale românești; toți membrii echipajului au fost salvați.

Pe 15 octombrie, nava-cisternă Wine Trader, sub pavilionul San Marino, a fost lovită la 13 mile marine sud-est de canalul.