Aproape 2.800 de militari europeni se antrenează în Polonia pentru posibila desfășurare în Ucraina după încetarea

Franța oferă cel mai mare contingent!

Coaliția de voință pregătește o forță multinațională pentru sprijinirea Ucrainei

În perioada cuprinsă între 9 și 22 noiembrie, aproximativ 2.800 de soldați din zece state europene și britanice se adună în sud-estul Poloniei, în apropierea localității Nowa Dęba, la distanță de aproximativ o sută de kilometri de granița ucraineană. Această activitate, denumită „Koalicja”, are ca scop principal proba operativă a unei structuri militare menite să protejeze Kievul de o nouă ofensivă rusă după încheierea ostilităților.

Anunțurile detaliate au fost făcute public marți, 3 noiembrie, de reprezentanții Marii Britanii și Franței, care conduc inițiativa.

Componenta militară a „Coaliției de voință”, numită Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U), a fost creată în anul 2025.

Ea nu face parte din structurile NATO și ar urma să fie trimisă pe teritoriul ucrainean exclusiv după încetarea focului și la cererea oficială a guvernului de la Kiev.

Wes Streeting, ministrul britanic al Apărării, a subliniat că nu este vorba de un scenariu teoretic, ci de o unitate reală, gata să intervină de îndată ce luptele se opresc.

În ceea ce privește contribuția fiecărei țări, Franța furnizează cel mai mare contingent, format din aproximativ 1.100 de militari. Marea Britanie aduce 300 de soldați, alături de aeronave de vânătoare Typhoon din Forțele Aeriene Regale și o aeronavă de realimentare în zbor de tip Voyager.

Cele zece națiuni participante sunt: Belgia, Estonia, Franța, Germania, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia și Marea Britanie.

În paralel, Turcia organizează de la Istanbul o simulare maritimă dedicată operațiunilor de deminare în Marea Neagră, cu scopul de a restabili siguranța traficului comercial către porturile ucrainene.

Soldații exersează diverse scenarii, inclusiv transportul de personal și echipamente, coordonarea comandanților din mai multe țări, apărarea antiaeriană și contracararea amenințării cu drone. Conform agenției de presă AFP, antrenamentele se concentrează pe echipament ușor și tehnologie cu zbor autonom, fără a include tancuri sau artilerie grea. Coordonarea generală a exercițiului este asigurată de generalul francez Armel Dirou și de locotenent-generalul britanic Tom Bateman. Amii oficiali urmăresc să măsoară viteza cu care armatele europene pot acționa ca o singură entitate.

Tom Bateman, care conduce forța, a precizat că misiunea nu presupune operațiuni ofensive și nici supravegherea respectării unui eventual armistițiu. Scopul său este de a oferi garanții de securitate și de a ajuta la refacerea capacității de luptă a armatei ucrainene, astfel încât aceasta să poată descuraja și să se apere în fața unei viitoare agresiuni ruse.

Oficiali occidentali au confirmat că militarii ar avea dreptul de a riposta cu foc dacă ar fi vizat de forțele ruse, deși acțiunile rămân defensive prin natura lor.

Independența tehnologică: fără sisteme americane!

Un reprezentant familiar cu planurile a afirmat că se vor proteja clar forțele proprii împotriva oricărei agresiuni.

O altă caracteristică importantă este independența tehnologică: forța nu se bazează pe sisteme americane, inclusiv pe rețeaua Starlink a lui Elon Musk pentru comunicații. Bateman a subliniat că misiunea este „non-NATO”, funcționând în afara Alianței Nord-Atlantice și beneficiind de un sprijin american redus sau inexistent.

Un obiectiv central rămâne regenerarea și consolidarea armatei ucrainene după conflict.

Deși trupele occidentale ar fi poziționate la distanță de linia frontului, regulile de angajare le permit să se apere în caz de atac cu drone rusești.

Această doctrină de autoapărare este adesea interpretată larg, ceea ce ridică întrebarea despre modul în care Moscova ar reacționa la incidente armate, conform analizei din The Guardian.

Avioanele de vânătoare vor juca un rol cheie în redeschiderea aeroporturilor comerciale ucrainene prin misiuni de patrulare aeriană. Totodată, operațiunea turcă de deminare a Mării Negre vizează reluarea exporturilor de cereale și a altor transporturi maritime. Această forță multinațională face parte dintr-un efort european mai larg de a împiedica o nouă invazie rusă după un posibil acord de pace. Sediul misiunii, aflat acum în Paris, ar urma să fie transferat la Londra la sfârșitul anului.

Contextul actual rămâne tens, cu Rusia continuând invazia pe scară largă, fără ca un armistițiu să fie vizibil la orizont. Moscova se opune prezenței trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean.

Eforturile diplomatice din această toamnă au generat puține rezultate concrete, deși sunt planificate discuții trilaterale mediate de SUA la sfârșitul lunii. Președintele american Donald Trump a declarat că nu va trimite trupe americane într-o misiune de menținere a păcii, chiar și în cazul unui armistițiu stabil. Deși SUA nu participă la exercițiu, continuă negocierile cu Kievul și cu aliații europeni privind viitoarele garanții de securitate.

Încrederea în sprijinul american a fost însă erodată recent: luna trecută, Washingtonul a restricționat brusc, timp de aproximativ zece zile, accesul Ucrainei la Starshield, varianta militară a Starlink, ceea ce a afectat misiunile cu drone de rază medie. Între timp, conflictul continuă cu atacuri reciproce asupra infrastructurii energetice.

În zilele de duminică și luni, aplicațiile de alertă aeriană din ambele țări au fost perturbate de hackeri, iar cea ucraineană a emis temporar avertizări privind amenințări nucleare și chimice.

Deși scenariul de desfășurare rămâne ipotetic, el semnalează că un nou conflict ar putea izbucni cu implicarea directă a trupelor britanice, ținând cont de precedențele din perioada post-2014, când Rusia a desfășurat atacuri de mică intensitate în timpul armistițiului.