Polonia găzduiește primul exercițiu militar al Coaliției de Voință

Cine conduce primă ediție? Franța și Regatul Unit!

Polonia devine centrul primelor manevre ale Coaliției de Voință

În inima sud-estului Poloniei, în localitatea Nowa Dęba, se pregătește pentru găzduirea primului exercițiu major al Coaliției de Voință, denumit „Koalijca”.

Evenimentul, programat între 9 și 22 noiembrie, va mobiliza aproximativ 2.800 de militari din zece națiuni.

Această inițiativă marchează trecerea de la discuțiile diplomatice la testarea practică a capacităților de răspuns rapid în cazul unei încetări a focului în conflictul din Ucraina.

După aproape doi ani de summituri și întâlniri de lucru, alianța formată din 36 de state, condusă de Franța și Regatul Unit, trece la faza de verificare operațională. Obiectivul central este demonstrarea credibilității militare a acestui grup, care își propune să constituie o forță de intervenție capabilă să descurajeze Moscova din nouă declanșare a ostilităților.

Deși Statele Unite nu fac parte din acest aranjament și implicarea lor rămâne incertă, exercițiul se concentrează pe testarea lanțului de comandă și pe procedurile logistice necesare pentru transportul trupelor și echipamentelor prin mai multe granițe europene.

Pentru această primă ediție, contribuția principală vine din Franța și Regatul Unit, alături de Estonia, Lituania, Germania, Țările de Jos, Spania, Suedia, Turcia, Polonia și Belgia. Nu se așteaptă o demonstrație de forță cu tancuri sau rachete; în schimb, se pune accent pe interoperabilitatea comunicațiilor dintre membrii Forței Multinaționale pentru Ucraina (MNF-U), brațul militar al coaliției.

Această structură ar putea aduna până la 24 de țări dintre cele 36 membre ale alianței. NATO este informat despre desfășurarea, dar nu participă direct la manevre.

O componentă esențială a antrenamentului o constituie combaterea dronelor.

Într-un context de încetare a focului, dronele rămân una dintre cele mai mari vulnerabilități ale oricărei operațiuni militare din afara teritoriului național. Forțele terestre franceze vor folosi această ocazie pentru a testa o unitate specializată în sisteme aeriene și terestre autonome. Prezența unor militari ucraineni este, de asemenea, prevăzută, pentru a asigura compatibilitatea operațională.

Polonia a fost aleasă ca gazdă în mod firesc, întrucât o proporție semnificativă a ajutorului destinat Kievului tranzitează teritoriul său. Deși Varșovia a subliniat că nu va trimite trupe în țara vecină după terminarea conflictului, ea își asumă rolul de bază logistică în spatele zonei de operațiuni.

În această calitate, 500 de soldați polonezi vor lua parte la exercițiu.

Ce arată amploarea relativă a exercițiului? Ambitiile Coaliției!

Țara este obișnuită cu acest tip de activitate, având găzduit deja mai multe tabere de instruire pentru militari ucraineni, inclusiv în cadrul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene.

În paralel cu componenta terestră, în România se vor desfășura exerciții aeriene implicând avioane de luptă, de transport, de realimentare în zbor și de recunoaștere. Bazele românești sunt deja folosite intens ca platformă pentru deplasarea forțelor către Ucraina.

Componenta maritimă va fi doar simulată din Turcia, țară care deține puterea de a închide strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru navele militare, acționând ca gardian al Mării Negre.

Amploarea relativă a exercițiului reflectă ambițiile Coaliției de Voință, care nu se poziționează nici ca forță de luptă, nici ca „misiune de menținere a păcii”. Această ultimă formulă este considerată tabu de mulți experți, având în vedere experiența negativă din Africa, Balcani sau Liban. Elie Tenenbaum, directorul Centrului de Studii de Securitate al Ifri, subliniază că misiunile de pace nu garantează respectarea încetării focului, fiind necesară voința părților implicate. Observatorii OSCE, care supraveghiau acordurile de la Minsk din 2014, au ajuns la aceeași concluzie.

Scopul oficial al coaliției se rezumă la două obiective: „reasigurare” și „regenerare”. Primul se bazează pe prezența militarilor occidentali, în special din puteri nucleare, pentru a descuraja Rusia.

Al doilea implică refacerea capacității militare ucrainene prin instruire și repararea echipamentelor.

Conform formulei propuse de Emmanuel Macron pe 6 ianuarie, ucrainenii rămân prima linie de apărare, iar trupele MNF-U, care ar putea număra până la 20.000 de militari (echivalentul unei divizii), ar rămâne la o distanță considerabilă de frontiera rusă.

Dezbaterea asupra componentei terestre continuă. Franța susține prezența directă, în timp ce Regatul Unit preferă sprijinul aerian, iar Germania conduce grupul de țări care susțin desfășurarea doar în state vecine. Nu este întâmplare că majoritatea participanților sunt francezi. Rămâne întrebarea cine va supraveghea linia de încetare a focului, Moscova refuzând implicarea occidentaliilor. Au fost menționate India, Indonezia, Brazilia sau China, dar credibilitatea acestor opțiuni este pusă la îndoială. Doar Statele Unite, grație sateliților lor, dispun de tehnologia necesară pentru a monitoriza cei 1.500 de kilometri de frontieră dintre Rusia și Ucraina.

De la lansarea Coaliției în februarie 2025, inițiatorii au solicitat repetat Washingtonului să garanteze o „plasă de siguranță” pentru Kiev. La începutul lunii ianuarie, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au oferit asigurări vagi la summitul de la Paris. Însă acordul dintre Casa Albă și Kremlinul din 9 octombrie, privind vânzarea motorinei rusești în ciuda sancțiunilor, sugerează că nimic nu este garantat în relația cu această administrație.

Prin Koalijca, europenii caută să aibă un cuvânt de spus în viitorul Ucrainei, deși acest lucru nu este asigurat. Cu excepția Franței, majoritatea țărilor din MNF-U dispun de efective limitate pentru acest tip de operațiuni.

Moscova va urmări atent acest antrenament; pe 29 octombrie, la summitul Rusia–Africa, Vladimir Putin a avertizat Europa că țara sa este pregătită pentru un posibil conflict.