Alegerile prezidențiale din Bulgaria: miza geopolitică dintre Rusia și Occident, explicată de un jurnalist din Sofia

Ce incident din 22 octombrie 2026 a marcat campania electorală?

Bulgaria la urne: jocul de putere între Moscova și Bruxelles, descifrat de un analist local

Zona Mării Negre s-a transformat într-un teatru al tensiunilor geopolitice, iar Republica Bulgaria se află într-un punct de cotitură electorală complexă.

Cu apropierea zilei votului programate pentru duminica, 25 octombrie 2026, secțiile de votare din sudul Dunării funcționează sub o supraveghere atentă din partea întregii regiuni. Pe parcursul campaniei electorale, etichetele atribuite liderilor naționali riscau să acopere o realitate mult mai nuanțată decât pare la prima vedere.

Într-o analiză aprofundată, jurnalistul bulgar Vladimir Mitev desface nodurile politice din țara sa și explică, într-un interviu acordat publicației „Adevărul”, semnificația reală a poziționării lui Rumen Radev, vulnerabilitățile candidaților și modurile în care aceste dinamici se oglindesc în România.

„Adevărul” întreabă: „Bulgarii merg astăzi la vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. Cine sunt principalii favoriți în cursa pentru președinția Bulgariei și cum arată dinamica din sondaje înainte de primul tur?”

Vladimir Mitev răspunde: Intriga centrală a acestor alegeri se concentrarează în jurul perechilor de candidați la funcțiile de președinte și vicepreședinte. De o parte, se află actuala președintă Iliana Iotova împreună cu directorul Agenției de știri bulgare, echivalentul local al Agerpres, Kiril Vâlcev. De cealaltă parte, concurează fostul prim-ministru interimar Andrei Ghiurov, însoțit de secretarul Ministerului de Interne din cabinetul său, Gheorghi Kandev.

Rezultatele sondajelor din ajunul zilei votului indicau un sprijin de peste 40% pentru perechea Iotova-Vâlcev, în timp ce pentru duo-ul Ghiurov-Kandev, procentul se situa în jurul valorilor de 26-27%.

Pe locul al treilea, cercetările de opinie poziționau candidații partidului suveranist Renaștere – liderul său, Kostadin Kostadinov, și europarlamentarul Petar Volghin, cu un sprijin estimat la aproximativ 10-11%.

Între aceștia și restul câmpului electoral se aflau o serie de alte perechi, unele cu mesaje deschis rusofile, altele vizând electoratul ecologist și anticorupționist.

Întrebat despre calitatea campaniei electorale și modul în care candidații s-au comportat în dezbateri și confruntări de idei, Mitev subliniază: La nivelul meu de analiză, nu a existat o campanie în sensul adevărat al cuvântului – adică o competiție a viziunilor, strategiilor și conceptelor de guvernare. Nu a avut loc nicio dezbatere directă între Iliana Iotova și Andrei Ghiurov. Iliana Iotova, fostă eurodeputată din Partidul Socialiștilor Europeni, a intrat în cursa ca favorită clară, însă comportamentul ei în multe aspecte nu a fost convingător. Ea este susținută de partidul de guvernământ al lui Rumen Radev – Bulgaria Progresistă – și de Partidul Socialist Bulgar.

Prin urmare, ea a vizat un segment al electoratului suveranist – a demonstrat o apropiere față de Academia Bulgară de Științe, iar candidatul ei de vicepreședinte, Kiril Vâlcev, este foarte apropiat de Biserica Ortodoxă Bulgară.

Iotova a organizat conferințe și evenimente care laudă alfabetul chirilic ca o contribuție civilizațională a Bulgariei la nivel mondial. Însă, ea părea neconvingătoare atunci când explica cum, pe de o parte, se alătura unor documente comune în sprijinul Ucrainei și împotriva Rusiei, de exemplu la nivelul ONU, așa cum s-a întâmplat în septembrie 2026, iar, în același timp, oferea în mod constant diverse explicații prin care se distanța de linia susținută de țara sa și de instituția sa în cadrul forurilor internaționale.

Desigur, Iotova a anunțat o viziune pentru dezescaladare a conflictului în Marea Neagră, chiar înainte de loviturile asupra navelor comerciale din octombrie 2026.

La rândul său, Andrei Ghiurov a început campania cu un decalaj semnificativ în ceea ce privește sprijinul față de Iotova, dar, în timp, și a mărit sprijinul cu probabil 10-11%, în timp ce rezultatul Ilianei Iotova în sondaje pare să fi scăzut ușor. El nu a formulat prea multe propuneri concrete, cum ar fi promisiuni sau viziuni detaliate.

Ce evenimente a organizat Iotova pentru a-și consolida poziția?

El și-a descris rolul de președinte ca fiind un fel de avocat al poporului, cineva care ar asculta cererile cetățenilor și le-ar include pe agenda națională.

Totuși, Ghiurov a desfășurat o campanie puternică pe rețelele sociale, inclusiv prin videoclipuri care arătau interacțiunea sa cu cetățenii obișnuiți în piețele din țară.

Nu în ultimul rând, Ghiurov l-a acuzat pe Rumen Radev că nu numește Rusia drept vinovată pentru escaladarea conflictului din Marea Neagră, care a avut loc în octombrie.

Radev a început să menționeze mai deschis numele Rusiei ca posibil sau logic autor al atacurilor cu drone asupra navelor comerciale în apropierea apelor teritoriale bulgare și române sau chiar în interiorul acestora, abia după al doilea val de atacuri din 13 octombrie 2026, când amenințarea generală la adresa navigației către porturile românești și bulgare a determinat Sofia și Bucureștiul să solicite împreună sprijinul Consiliului European și în cadrul NATO. Ghiurov nu a prezentat o viziune concretă cu privire la ceea ce propune ca alternativă la guvernarea lui Radev și a lui Iotova, dar pare că câștigă un anumit sprijin suplimentar din greșelile acestora.

Un alt aspect important al campaniei a fost incidentul din 22 octombrie 2026, în care o jurnalistă, care căuta o provocare, s-a strecurat printre agenții de pază ai președintei parlamentului din partea partidului Bulgaria Progresistă – Mihaela Doțova, a deschis ușa mașinii în care tocmai se așezase politiciana și, imediat după aceea, a fost împinsă de agenții de pază, căzând pe spate și suferind, după propriile ei cuvinte, leziuni. Care a fost atitudinea gardienilor Serviciului Național de Securitate? Atitudinea gardienilor din cadrul Serviciului Național de Pază în primele secunde după incident a fost larg comentată pe rețelele sociale ca fiind lipsită de sensibilitate și a determinat susținătorii lui Ghiurov să afirme că bulgarii trebuie să aleagă dacă doresc ca oameni cu o astfel de atitudine insensibilă față de popor să îi conducă încă un mandat prezidențial.

În urma reformelor constituționale recente, atribuțiile președintelui bulgar au fost semnificativ limitate. Aceste schimbări au eliminat posibilitatea de a exercita o influență directă asupra serviciilor secrete, cu excepția Serviciului Național de Pază. De asemenea, a fost limitat semnificativ dreptul președintelui de a forma guverne interimare atunci când parlamentul nu este în măsură să formeze un cabinet. Președintele bulgar joacă un rol în elaborarea și punerea în aplicare a politicii externe. El și, în special, vicepreședintele au, de asemenea, angajamente față de bulgarii din diaspora.

Președintele bulgar este în prezent, fără îndoială, o figură mai slabă decât președintele român, care de-a lungul anilor a avut un rol activ în viața politică pe vremea lui Traian Băsescu și chiar și în prezent exercită o influență asupra formării guvernului și asupra proceselor din stat la diferite niveluri.

Bulgaria este o republică parlamentară, ceea ce înseamnă că puterea executivă aparține guvernului, nu președintelui.

Se profilează un al doilea tur extrem de disputat pe 1 noiembrie 2026. Conform preconizărilor, în primul tur, niciunul dintre candidați nu va obține majoritatea necesară de peste 50%.

Aceasta înseamnă că, cu siguranță, va avea loc un al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

În acea zi, va fi decisiv modul în care vor vota alegătorii partidului lui Boiko Borisov, GERB, care nu a desemnat un candidat propriu, cei ai partidului Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) al lui Delian Peevski, care, de asemenea, nu a desemnat un candidat, precum și modul în care se va distribui votul pro-rus, care s-a îndreptat către candidații cu rezultate mai slabe în primul tur.

Membri ai GERB au făcut parte din comitetele de inițiativă atât ale Ilianei Iotova, cât și ale lui Andrei Ghiurov. În anumite privințe – de exemplu, la ședința Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională cu privire la atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră –, GERB susține linia Bulgariei Progresiste și a Ilianei Iotova.

În alte cazuri, de exemplu la recentul vot din Parlamentul European privind poziția europeană față de escaladarea tensiunilor în Marea Neagră, eurodeputații din GERB au votat în favoarea rezoluției care, printre altele, îl critică pe Radev pentru reacția sa slabă față de Rusia.

Deocamdată, cel puțin pentru mine, nu este clar pentru cine vor vota alegătorii GERB și dacă nu vor prefera să rămână acasă în zilele alegerilor.

În ultima vreme se vorbește despre alegătorii DPS; o parte dintre ei au trecut în sfera de influență a lui Rumen Radev, ceea ce complică mai departe tabloul electoral pentru al doilea tur.