Factură de 47 de miliarde de dolari pentru războiul din Iran: Trump amenință cu noi atacuri

Unde s-au dus cele 47 de miliarde?!

Contrar calculelor inițiale ale președintelui Donald Trump, care miza pe o victorie fulger în circa cinci săptămâni, conflictul cu Iranul a intrat deja în a opta lună, fără niciun armistițiu la orizont. Această tărăgănare a umflat nota de plată trimisă Trezoreriei Americane, care trecuse de 47 de miliarde de dolari la mijlocul lunii octombrie, arată un document intern al Comandamentului Central (CENTCOM), intrat în posesia celor de la Washington Post.

Vorbim despre o creștere de peste 3 miliarde de dolari față de estimările optimiste de la începutul lunii septembrie, semn că mașinăria de război înghite fonduri într-un ritm amețitor.

Leul-parte din această sumă uriașă — adică 29 de miliarde de dolari — s-a dus pe muniția arsă de trupele americane de la declanșarea ostilităților, pe 28 februarie.

Alte 6 miliarde acoperă fierul vechi: echipamente militare rase de pe fața pământului sau avariate grav, inclusiv avioane de luptă. Și totuși, socoteala nu e completă. Factura nu include pagubele suferite de bazele din Orientul Mijlociu, în special cele din Golful Persic, luate la țintă în mod repetat de roiurile de drone și rachetele balistice trimise de la Teheran.

Dacă spargem totalul pe arme, Forțele Aeriene au spart cel mai mult gheața — aproximativ 7,6 miliarde de dolari pentru operațiuni. Armata Terestră vine din urmă cu 2 miliarde, în timp ce Marina a cheltuit 1,45 miliarde de dolari.

Plătesc americanii prețul politic la urne?!

Cifre care arată clar unde s-au concentrat eforturile în această campanie.

Un punct nevralgic al acestui război este blocarea Strâmtorii Ormuz de către regimul iranian, o mișcare care a scos din sărite electoratul american chiar înainte de alegerile parlamentare programate pentru săptămâna viitoare.

Sondajele arată limpede că războiul este extrem de nepopular, mai ales că oamenii văd cum se scumpesc carburanții și produsele de bază din cauza acestei blocade navale. Aflat sub presiune, Trump a lăsat să se înțeleagă că ar putea da din nou ordinea de atac imediat ce se închid urnele de vot.

În culise, diplomația face eforturi disperate.

Qatarul încearcă să-i aducă la aceeași masă pe americani și iranieni, propunând un târg: Teheranul redeschide Strâmtoarea Ormuz pentru vasele comerciale, iar SUA ridică blocada asupra porturilor iraniene.

Poate o nouă ofensivă să schimbe jocul?!

Un diplomat de rang înalt avertizează însă că discuțiile s-au împotmolit. Motivul?

Washingtonul vrea ca Iranul să b înghită mai întâi o serie de condiții grele, cum ar fi frânarea programului nuclear, cereri pe care iranienii le refuză din start.

De la Washington, avertismentele curg gârlă.

CIA transmite clar că o nouă rundă de lovituri militare nu va stinge conflictul peste noapte. Potrivit rapoartelor clasificate, Iranul stă pe rezerve suficiente de alimente și combustibil încât să mai ducă valul ăsta de sancțiuni și război încă câteva luni. Mai mult, spionii americani iau în calcul trei scenarii negre de ripostă: strangularea și mai adâncă a traficului prin Ormuz ca să pună presiune pe economia SUA, atentate teroriste împotriva unor ținte americane de pe glob și atacuri cibernetice masive lovit direct în inima infrastructurii americane.

O ecuație complicată care arată că această confruntare abia și-a arătat colții pe termen lung.