Pacea în Ucraina: Cinci factori decisivi pentru finalul conflictului și riscurile escaladării globale

Problema teritoriului rămâne sensibilă!

Conflictul din Ucraina se află într-o fază critică, unde mai multe variabile determinate de puterile globale și din regiune pot influența rezultatul final. Experții identifică cinci aspecte esențiale care pot decide dacă un acord de pace este realizabil.

Cu o nouă iarnă intensă de lupte la orizont, eforturile diplomatice se reînnoiesc în încercarea de a obține un armistițiu și, pe termen lung, un tratat de pace durabil.

Sub presiunea exercitată de președintele american Donald Trump, Kievul și Moscova pregătesc trimiterea echipelor de negociere la Abu Dhabi pentru o întâlnire tripartită cu oficiali americani, având ca obiectiv explorarea posibilităților unui acord.

Conform sursei Politico, această reuniune este stabilită pentru data de 10 noiembrie 2026. Totuși, rămân numeroase întrebări deschise, printre care dacă Europa va avea un rol în luarea deciziilor cheie și cine ar trebui să o reprezinte.

Bazându-se pe declarațiile liderilor și pe conversații cu oficiali europeni care au solicitat anonimatul din cauza sensibilității temei, sursa a analizat ce se negociază și ce obstacole există.

Există cinci provocări majore pentru orice acord de pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că agenda de la Abu Dhabi ar trebui să înceapă cu măsuri inițiale de dezescaladare, precum schimburi de prizonieri și acorduri de armistițiu privind infrastructura energetică și Marea Neagră.

De asemenea, se impune o discuție între echipele tehnice despre formatul unei viitoare întâlniri trilaterale între liderii Trump, Zelenski și Vladimir Putin, a precizat el în fața jurnaliștilor în această săptămână.

În ceea ce privește acordul final, o întrebare centrală pentru Ucraina este ce tip de garanții de securitate va primi din partea Europei și a SUA, sau eventual a NATO.

Zelenski nu este dispus să accepte orice propunere care ar putea lăsa țara expusă unui nou atac rus. Este probabil ca Putin să ceră garanții de securitate pentru Rusia, inclusiv restricții sau posibilă retragere a prezenței NATO în vecinătate.

Apoi, problema teritoriului rămâne sensibilă.

Zelenski consideră că fixarea oricăror granițe, fie temporare, fie permanente, este o decizie rezervată exclusiv nivelului de lideri.

„Nimeni altcineva nu are puterea de a o face”, a afirmat el marți.

În negocierile anterioare din ultimul an, Zelenski a declarat, ca o soluție de compromis, că Ucraina este dispusă să discute conceptul unei „zone tampon” demilitarizate pe ambele părți ale liniei de contact în zona Donbas.

Liderii europeni sunt hotărâți să fie incluși în discuțiile finale, nu doar în ultimul rând, deoarece sunt ei cei care asigură acum majoritatea sprijinului financiar și militar.

Cât timp va rămâne Trump concentrat pe Ucraina?

După ce Trump a oprit ajutorul american în 2025, atât Zelenski cât și oficialii americani recunosc că guvernele europene vor trebui să fie implicate în conversațiile despre garanțiile de securitate, în special pentru că orice forțe de menținere a păcii în Ucraina ar fi conduse de trupe europene.

Coaliția Voluntarilor, o alianță neformală formată din peste 30 de țări, condusă de Franța, Marea Britanie și Germania, a elaborat propuneri detaliate în coordonare cu SUA în urmă cu aproape un an.

Ucraina este, de asemenea, interesată să exploreze garanții bilaterale de securitate cu SUA, o discuție care nu ar trebui să includă oficiali europeni. Planurile de reconstrucție a Ucrainei și de stimulare a redresării economice ar trebui să implice și Europa, a subliniat Zelenski.

„Nu ne putem imagina un astfel de” Plan Marshall „, ca să spunem așa, fără Europa.” Interesul reînnoit al lui Trump pentru Ucraina a readus la suprafață întrebări sensibile pentru guvernele europene: Cine ar trebui să le reprezinte în momentul deciziilor?

Și ar trebui să vorbească măcar cu Putin? În absența oricărei clarificări de la Bruxelles, unii lideri au luat inițiativa. Marți, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au avut o convorbire de 90 de minute cu Putin, îndemnându-l să încheie războiul.

Rusia a susținut că apelul Stubb-Støre nu a adus nimic substanțial și că conflictul va „escalada”.

Un factor critic necunoscut în acest amestec este cât timp atenția lui Trump va rămâne concentrată pe Ucraina.

După ce SUA și Israelul au început un conflict cu Iranul în primăvară, progresul privind Ucraina a stagnat timp de luni de zile, doar pentru a reveni în această toamnă, în timp ce Trump a încercat să atenueze impactul conflictului din Orientul Mijlociu.

O nouă escaladare a războiului din Iran riscă să marginalizeze din nou negocierile.

„Întâlnirea de la Abu Dhabi depinde acum de partea americană”, a spus Zelenski marți.

Într-o conferință de presă de miercuri, el a adăugat: „Sperăm din tot sufletul că procesele de escaladare din Orientul Mijlociu - care fac în prezent obiectul unor discuții atât de intense - nu vor interfera.” După apelul lor cu Kremlinul, Stubb și Støre i-au transmis aparent lui Zelenski că percep că Putin este serios în ceea ce privește oportunitatea de la Abu Dhabi.

Totuși, în public și în privat, diplomații și liderii politici din Europa sunt profund sceptici față de sinceritatea lui Putin în privirea unei căi iminente către pace. Deși Kremlinul susține că este de acord, diplomații europeni cred că liderul rus doar câștigă timp în speranța că Ucraina va slăbi din cauza unei ierni de atacuri asupra sistemului său energetic, iar Europa - posibil sub conducerea Marine Le Pen de extremă dreaptă în Franța - se va sătura să finanțeze războiul și va renunța anul viitor.

Din cauza acestui scepticism, oficialii UE înțeleg că nu pot pune toată speranța în pace și trebuie să își intensifice sprijinul financiar și ajutorul militar pentru Ucraina, înăsprind în același timp sancțiunile împotriva Rusiei.