Rusia vizează slăbirea NATO la negocierile de pace, țintind direct România

Ce cere de fapt Moscova?

În mijlocul discuțiilor despre pacea în Ucraina, Rusia pare hotărâtă să slăbească structura apărării NATO. O strategie cu consecințe directe pentru România, conform unui ziar european.

Surse diplomatice, citate de The Telegraph, spun că Moscova vrea să folosească o nouă rundă de negocieri pentru a obține concesii strategice.

Nu e ceva nou: Kremlinul a cerut deja reducerea prezenței NATO la nivelurile din 1997, înainte ca fostele țări din blocul estic să devină membre ale alianței.

Yuri Ușakov, consilierul președintelui Putin pentru afaceri externe, a subliniat importanța includerii europenilor în proces. Argumentul lui: Europa are un rol esențial în încheierea unui acord.

Ce se întâmplă dacă NATO se retrage?

Sursele diplomatice explică această dorință ca o strategie pentru a folosi masa negocierii pentru a impune condiții privind extinderea NATO, pe care liderul rus o consideră „cauza fundamentală” a conflictului.

Kremlinul a semnalat în trecut disponibilitatea de a face compromisuri pe alte teme, cu condiția că se îndeplinesc cerințele de bază: independența Ucrainei și limitarea extinderii NATO spre est.

Dacă Rusia reușește să impună retragerea trupelor NATO la linia din 1997, impactul se resimte în statele vecine. The Telegraph observă că acest scenariu implică o posibilă retragere a forțelor aliate din Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda, ultimul stat care a aderat la alianță în 2023.

Toate aceste țări împart graniță cu Rusia. România, membră NATO din 2004, se află și ea în zona de impact direct al unei astfel de cereri.

Este cererea oficială?

Trebuie menționat că ziarul britanic nu a specificat dacă această cerere a fost adăugată oficial pe ordinea de zi a negocierilor. Rămâne o ipoteză bazată pe surse diplomatice, nu o poziție convenită, așa cum amintește și Kyiv Post. Totuși, problema extinderii NATO spre est a fost o preocupare constantă a Rusiei. La începutul anului 2025, fostul șef al Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat că la întâlnirea cu oficialii americani din Riad, Rusia a căutat să înțeleagă dacă SUA pot fi aliați pentru proiecte de tip Ialta, care implicau retragerea garanțiilor de securitate la aliniamentul din 1997.

Ulterior, Diaconescu a nuanțat afirmațiile sale, precizând că aceste cerințe nu au fost pe masa negocierii, referindu-se de fapt la solicitările Rusiei din 2022.

Istoric, Moscova a cerut repetat modificări în poziția NATO.

În decembrie 2021, Rusia a prezentat SUA și NATO proiecte de acorduri care includeau oprirea extinderii și limitarea activității militare în țările care au aderat după mai 1997.

Alianța a respins ideea de a închide porțile pentru noi membri, dar s-a arătat deschisă la discuții despre controlul armamentului.

Unde suntem acum cu negocierile?

Contextul actual al articolului The Telegraph coincide cu discuțiile dintre Ucraina, Rusia și SUA privind reluarea negocierilor la nivel tehnic. Ușakov a anunțat că Rusia este pregătită să reia discuțiile trilaterale după sărbătoarea Zilei Unității Naționale din 4 noiembrie, descrise ca preliminare.

Kievul a confirmat disponibilitatea de a participa, dar cere măsuri concrete, inclusiv un armistițiu și acțiuni umanitare. Președintele Volodimir Zelenski a susținut propunerile pentru un armistițiu energetic și încetarea ostilităților.

Întrucât Uniunea Europeană dorește o implicare activă, oficialii UE au propus un format extins care să includă reprezentanți europeni, în timp ce Kremlinul a insistat că discuțiile curente sunt strict trilaterale. Formatul final și lista participanților nu au fost încă oficiale. Mai înainte, Kyiv Post a raportat că analiștii ruși au folosit perspectiva negocierilor pentru a formula cereri largi privind securitatea europeană, sancțiunile și teritoriul.

Putin a declarat recent că negocierile trebuie să se concentreze pe „asigurarea securității Ucrainei și Rusiei” după un acord de pace, acoperind de asemenea „arhitectura securității europene în ansamblu”, conform Reuters.