Cum vrea Rusia să slăbească NATO prin negocierile de pace

Ce cere exact Putin?

Moscova cere implicarea țărilor europene în discuțiile de pace privind conflictul din Ucraina. Dar scopul real al Kremlinului nu e o soluție diplomatică rapidă.

E obținerea unor concesii semnificative din partea NATO.

Unde se discută?

Conform unor surse diplomatice citate de The Telegraph, Vladimir Putin vrea să readucă prezența militară a NATO la nivelul din 1997, adică înainte de aderarea fostelor state comuniste. Această cerere ar lovi direct în securitatea Poloniei, țărilor baltice și a României, membră NATO din 2004.

Planul Moscovei ar fi prezentat la următoarea rundă de negocieri tripartite (Rusia-Ucraina-SUA), programată în noiembrie la Abu Dhabi.

Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a spus public că fără Europa nu se poate încheia niciun acord.

Ce înseamnă pentru România?

Dar sursele diplomatice arată că spatele acestei poziții ascunde un obiectiv mai larg: cedări privind extinderea NATO, pe care Putin o prezintă ca una dintre cauzele războiului.

Rusia a lăsat să se înțeleagă că e dispusă la compromisuri în alte dosare, cu condiția să-i fie satisfăcute revendicările principale: statutul Ucrainei și arhitectura de securitate europeană. În practică, revenirea la configurația NATO din 1997 ar însemna retragerea unor unități aliate din Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda. Pentru România, unde NATO menține trupe și infrastructură militară, impactul ar fi direct.

Oficialii europeni nu au intenția de a accepta cererile Moscovei. „Poziția noastră rămâne neschimbată față de ianuarie 2022”, a declarat un reprezentant european, referindu-se la răspunsul transmis atunci Rusiei de Jens Stoltenberg, atunci secretar general al NATO.

Ce răspund europenii?

Înaintea invaziei pe scară largă, Putin ceruse garanții scrise că NATO nu se va mai extinde. Alianța a fost gata să discute preocupările de securitate ale Rusiei, dar a respins clar retragerea forțelor din statele membre din est.

Rusia a consimțit să reia discuțiile trilaterale cu Ucraina și SUA după o lungă stagnare. Ușakov a avertizat că reuniunea de la Abu Dhabi va fi mai degrabă un test de probe, fără progrese substanțiale. Revenirea la negocieri a fost încurajată de perspectiva discutării revendicărilor de securitate și de decizia Washingtonului de a acorda derogări de la sancțiunile privind exporturile rusești de combustibili.

De ce revine Rusia la masa negocierilor?

Propunerea a fost prezentată lui Putin de Steve Witkoff, emisar american, într-o întâlnire de trei ore la Sankt Petersburg săptămâna trecută.

Volodimir Zelenski a confirmat că negocierile vor avea loc luna viitoare, dar a subliniat că nu vor duce imediat la sfârșitul războiului.

Ce propune Zelenski?

Kievul vrea armistiții limitate pentru a proteja infrastructura energetică și exporturile de cereale, plus schimburi de prizonieri. Zelenski crede că aceste acorduri ar putea pregăti o întâlnire directă între lideri. Dar avertizează că disponibilitatea lui Putin e poate doar o manevră politică pentru a evita escaladarea cu Washingtonul înaintea alegerilor americane.

„Vom vedea foarte repede, în noiembrie, dacă a fost sau nu o înșelătorie”, a spus el.

Până acum, negocierile nu au dus la armistițiu, în principal din cauza insistenței Moscovei ca Ucraina să cedeze teritorii din Donbas pe care armata rusă nu le controlează.