Rusia vrea NATO mai mic: Putin cere retragerea forțelor aliate din Europa de Est

De ce insistă Putin pe retragere?

Rusia vrea NATO mai mic: Putin cere retragerea forțelor aliate din Europa de Est

Moscova pregătește o cerere grea pentru următoarele tratative de pace: retragerea prezenței NATO în Europa la nivelul din 1997, an în care țările foste din blocul estic încă nu făceau parte din structura apărării colective. Analiza vine din The Telegraph, care subliniază că Kremlinul folosește negocierile cu Washington și Kiev ca instrument pentru a slăbi flancul european al alianței.

Surse diplomatice confirmă că includerea țărilor europene în discursul diplomatic nu e o formalitate.

Într-un interviu pentru presa de stat, consilierul Kremlinului pentru afaceri externe, Yuri Ushakov, a explicat că Europa trebuie să fie parte a dialogului, deoarece sprijină activ Kievul.

Care sunt țările vizate?

Motivul ascuns e dorința Rusiei de a obține concesii legate de expansiunea NATO spre est, pe care Putin o consideră cauza fundamentală a conflictului.

Kremlinul a semnalat anterior disponibilitatea președintelui rus de a face compromisuri în alte domenii, condiționat de îndeplinirea cerințelor esențiale: limitarea suveranității Ucrainei și restrângerea prezenței NATO.

Concret, The Telegraph citează așteptarea că Putin va cere ca forțele aliate să se retragă din cele cinci țări vecine Rusiei care sunt membre NATO: Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda. Aceste state au granițe comune cu teritoriul rus și constituie liniile de front ale alianței în Europa de Est. România, care a aderat la NATO în 2004, face parte din acest grup de state flancate de Rusia.

După o pauză lungă în tratativele mediate de Statele Unite, Moscova a acceptat săptămâna trecută să găzduiască luna viitoare, în Abu Dhabi, o serie de discuții tehnice trilaterale. Ushakov a descris această întâlnire drept o „încercare preliminară”, fără așteptări mari privind rezultatele imediate.

Unde se vor desfășura tratativele?

Runda anterioară de negocieri a eșuat să asigure un armistițiu, principalul obstacol fiind cerința repetată a lui Putin ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să cedeze teritorii din Donbas, regiune care nu a fost încă complet cucerită de forțele ruse.

Există o percepție în Moscova că administrația americană, sub conducerea lui Donald Trump, ar putea impune condiții Kievului, așa cum s-a sugerat la întâlnirea din Alaska din anul trecut. Ushakov a comentat că, deși după întâlnirea de la Anchorage părea că SUA ar putea forța conformarea Ucrainei, până acum acest mecanism nu a funcționat efectiv.

El a subliniat necesitatea de a include întreaga Europă în discuții, nu doar Kievul, deoarece continentul sprijină activ guvernele ucrainene.

Ce spune Zelenski despre negocieri?

Într-un interviu pentru o televiziune ucraineană, Zelenski a confirmat că tratativele trilaterale vor avea loc luna viitoare.

El a fost realist în așteptările sale, precizând că această reuniune nu va pune capăt războiului, dar echipa sa va încerca să obțină încetări limitate ale focului, cu accent pe protecția exporturilor de energie și cereale, precum și pe schimburile de prizonieri.

„Aceste măsuri sunt concrete, în timp ce o întâlnire la nivel de lideri oferă șansa de a obține rezultate tangibile din discuțiile trilaterale”, a declarat președintele ucrainean. El a adăugat că propunerea se adresează părții americane ca o demonstrație de seriozitate.

Zelenski a mai spus că, dacă inițiativa este doar o manevră politică din partea lui Putin, menit să evite o escaladare cu Statele Unite înainte de alegeri, atunci efectul real va deveni clar în noiembrie.