Planul lui Putin pentru România: cere retragerea NATO la granițele din 1997

Ce se întâmplă cu NATO în statele baltice dacă Occidentul cedează?

Strategia Moscovei: presiune pentru retragerea NATO la frontierele din 1997

Conform informațiilor publicate de ziarul britanic The Telegraph, Kremlinul pare a utiliza discuțiile privind terminarea conflictului din Ucraina ca levier pentru a impune Alianței Nord-Atlantice o revenire la configurația teritorială din 1997. Această mișcare ar avea consecințe directe asupra prezenței militare a NATO în Polonia, România, statele baltice și Finlanda, ținte ale amenințărilor ruse.

O sursă diplomatică, citată de publicația, explică că Moscova dorește să readucă în prim-plan subiectul extinderii NATO de după 1997, transformându-l într-o componentă centrală a oricărui acord de pace cu Kievul.

În viziunea rusă, expansiunea Alianței este considerată una dintre cauzele de bază ale războiului, iar cererile formulate sunt identice cu cele avansate la sfârșitul anului 2021 și începutul lui 2022, imediat înainte de invazia pe scară largă.

În cazul în care aceste pretenții ar fi acceptate de Occident, prezența militară a NATO în Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Polonia și România ar fi grav afectată. Aceste națiuni se bazează pe garanțiile de securitate oferite de Alianță pentru a contracara presiunea rusă.

Sursa diplomatică indică, de asemenea, că Moscova insistă pe implicarea statelor europene în contactele trilaterale SUA-Ucraina-Rusia, cu scopul de a extinde discuțiile spre viitoarea arhitectură de securitate europeană.

Iuri Ușakov, consilierul președintelui Putin, a menționat posibilitatea unei prezențe europene de menținere a păcii, care ar putea fi activată în cadrul aplicării unui eventual acord.

El a susținut că discuțiile stagnează pentru că Washingtonul nu exercită suficientă influență asupra Kievului, și că implicarea Europei ar putea debloca procesul.

The Telegraph raportează, în continuare, că Rusia intenționează să ridice problema unui „context mai larg al acordurilor de securitate din Europa după război”, subiect care ar fi pe agenda întâlnirii dintre delegații programată la Abu Dhabi. Astfel, Moscova încearcă să leagă negocierile ucrainene de o dezbatere mai amplă despre prezența militară occidentală și despre cererile sale privind limitarea extinderii NATO.

Publicația prezintă, în analiza sa, date privind capacitățile militare ale țărilor europene care ar putea fi supuse unei presiuni mai intense în ipoteza unei retrageri a NATO.

Mark Rutte a respins oficial pretențiile lui Putin!

Cifrele menționate indică că Estonia dispune de aproximativ 47.000 de militari, iar Lituania de circa 169.000, în timp ce efectivele armatei ruse se ridică la aproximativ 1,1 milioane de persoane.

Deși aceste numere nu constituie o comparație completă a forțelor de luptă – deoarece apărarea depinde și de echipamente, pregătire, logistică și sprijinul aliaților – ele subliniază miza strategică a dezbaterii privind prezența NATO în Europa de Est și de Nord. O eventuală retragere a trupelor Alianței ar schimba radical echilibrul de securitate pentru statele vecine Rusiei.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins oficial pretențiile atribuite lui Putin.

Deși Alianța este deschisă la discuții despre preocupările de securitate ale Moscovei, ea nu este pregătită să accepte retragerea trupelor și a armelor nucleare din fostele republici sovietice.

Diplomați europeni, citați sub anonimat, au afirmat că poziția continentului rămâne fermă și că statele europene nu vor ceda la ultimatumurile ruse, comparând această atitudine cu cea din februarie 2022, la începutul invaziei.

Analiștii intervievați de The Telegraph consideră că decizia președintelui american Donald Trump de a relaxa anumite sancțiuni impuse Rusiei a facilitat revenirea Kremlinului la masa negocierilor.

Printre măsurile menționate se numără posibilitatea comercializării motorinei rusești pe piețele internaționale și facilitarea deplasărilor navelor din „flota din umbră”.

După întâlnirile din 20 și 21 octombrie, desfășurate la Oslo și Sankt Petersburg, Vladimir Putin a acordat un interviu propagandistului Pavel Zarubin.

În acest interviu, liderul rus a reiterat că Donbasul și celelalte teritorii ucrainene ocupate aparțin Rusiei și a afirmat că conflictul se va încheia doar după atingerea tuturor obiectivelor Moscovei.

Din partea opusă, președintele Volodimir Zelenski a declarat că în cadrul discuțiilor a fost abordată posibilitatea acordării Ucrainei a unor garanții de securitate echivalente cu cele din articolul 5 al Tratatului NATO.

Acest articol consacră principiul apărării colective: un atac armat împotriva unui membru al Alianței este considerat un atac împotriva tuturor. Totuși, Zelenski nu a detaliat forma concretă în care ar trebui acordate aceste garanții pentru Kiev.