Muntenegru și Albania cer NATO să lupte dezinformarea rusă

Ce cere exact NATO?

Miniștrii Apărării din Albania și Muntenegru cer NATO să sporească eforturile de luptă împotriva războiului informațional rus.

Pe fondul unei escaladări a activităților de destabilizare în spațiul balcanic, Dragan Krapović și Ermal Nufi au subliniat necesitatea unui sprijin mai robust din partea Alianței.

„Moscova inițiază neîncetat acțiuni de propagandă care exploatează punctele slabe ale societății muntenegrene și a altor comunități din regiunea balcanică de vest”, a precizat Krapović, conform politico. eu.

Această cerere se înscrie într-o perioadă crucială pentru ambele națiuni. Albania își fixează obiectivul de a deveni membră a Uniunii Europene până la încheierea deceniului, în timp ce Muntenegru vizează aderarea în 2028.

Cum răspunde NATO?

Pe plan electoral, Albania are programate alegeri locale în luna mai, în timp ce Muntenegru va organiza votul pentru Parlamentul național în vara anului 2027. Amii doi miniștri consideră că este necesară asistență externă pentru a contracara operațiunile de influență digitală.

În 2018, aliații NATO au luat, pentru prima oară, hotărârea de a crea unități specializate în gestionarea amenințărilor hibride.

Antonio Missiroli, fost secretar general adjunct al NATO pentru provocări emergente de securitate, a explicat că o astfel de unitate include, în mod standard, circa 12 specialiști detașați de țările membre.

Aceștia se ocupă de coordonarea reacției, de supravegherea amenințărilor și de transmiterea unui mesaj de sprijin politic.

Cere NATO mai mult sprijin în lupta cu dezinformarea rusă!

Krapović a recunoscut că Muntenegru suferă de o lipsă de resurse în domeniul modernizării echipamentelor, al forței de muncă, al capacității administrative și al comunicării strategice. De partea sa, Nufi a cerut ca NATO să fie „mai activă în identificarea metodelor de contracarare a actorilor ostili în spațiul digital, în stabilirea protocoalelor între țările membre și în deplasarea echipelor de intervenție pentru a sprijini orice stat care are nevoie”.

În Albania, discuția a câștigat o încărcare politică. Prim-ministrul Edi Rama a acuzat Rusia și Iranul de a fi la originea protestelor anticorupție care au cuprins țara începând din luna mai.

Nufi a menționat o creștere a campaniilor pe rețelele sociale în ultimul an, campanii care „întăresc ura și furia”. El a adăugat că există „structuri cu legături indirecte cu Rusia” și că autoritățile au monitorizat activitatea acestora online.

„NATO ar trebui să examineze mai amănunțit această problemă”, a afirmat ministrul alban.

În Muntenegru, cum acționează Moscova?

Totuși, Blerjana Bino, expertă în comunicare și cofondatoare a centrului de analiză SCiDEV din Tirana, a precizat că, deși Albania a documentat campanii online ruse pe alte teme, nu există dovezi concrete care să susțină acuzațiile lui Rama privind implicarea Moscovei în mișcarea de protest. „Considerăm că această mișcare a guvernului este o modalitate de a delegitima nemulțumirile legitime ale cetățenilor”, a afirmat ea.

Atât Rusia, cât și Iranul au negat orice implicare în valul de proteste.

Potrivit expertei, dezinformarea rusă se manifestă prin campanii digitale vizează procesul de aderare la UE și relația cu NATO, dar și prin exacerbarea controverselor culturale, inclusiv în jurul drepturilor comunității LGBTQ. Unele instituții media locale au contribuit la difuzarea acestor narațiuni, a adăugat Bino.

În Muntenegru, Moscova utilizează campanii de influență pentru a susține partidele de opoziție cu orientare proruse și pro-sârbe. De asemenea, se folosește de rețelele de influență prin intermediul Bisericii Ortodoxe Sârbe din această țară, a declarat Ljubomir Filipović, politolog și expert în influență externă la Universitatea de Stat din Arizona.

Cât de susținută e apartenența la NATO?

Luna trecută, forțele de ordine au reținut Mikhail Zvinchuk, un cunoscut blogger militar pro-Kremlin, suspectat de propagarea influenței ruse. Krapović a avertizat că alegerile parlamentare din 2027 ar putea aduce noi provocări de acest tip. El a solicitat, totodată, vizite mai frecvente ale oficialilor NATO de rang înalt, argumentând că prezența lor ar sublinia importanța Muntenegrului pentru Alianță. „NATO și UE trebuie să rămână foarte prezente, atât în plan practic, cât și politic”, a spus el.

Sprijinul populației pentru apartenența la NATO variază semnificativ între cele două state. Conform unui sondaj realizat de NATO în primăvara acestui an și consultat de POLITICO, 95% dintre albanezi sprijină menținerea țării în Alianță.

În Muntenegru, acest procentaj scade la 52%, cel mai mic înregistrat într-un stat membru NATO.

Alianța a trimis anterior echipe specializate în combaterea amenințărilor hibride în Muntenegru (2019) și în Lituania (2021). În 2022, o echipă a fost deplasată în Albania, în urma unui atac cibernetic atribuit Iranului care a paralizează infrastructura țării.