Bazele americane din România, ținte posibile ale Iranului

Cum se aliniază amenințările cu mesajul din martie 2026?

Teheranul a inclus instalațiile militare americane și ale NATO din Europa pe lista obiectivelor vizate de rachete, în cazul în care se reîncepe confruntarea cu Washingtonul și Ierusalimul. Două ziare iraniene, cu legături strânse cu gura conservatoare de la Teheran, au identificat bazele din România ca ținte probabile.

Aceste avertismente vin în urma cererii făcute de liderul suprem Mojtaba Khamenei, care a ordinat armatei să se pregătească pentru lovituri fără limite teritoriale, iar oficialii militari din Iran subliniază că un nou război ar putea depăși granițele Orientului Mijlociu.

Ziarul ultraconservator Kayhan a semnalat că obiectivele militare din „inima Europei” pot fi lovite dacă Statele Unite și Israelul reiau bombardamentele împotriva Iranului. În lista țintelor au fost numite explicit România, Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru, dar și baza comună americano-britanică Diego Garcia, amplasată în Oceanul Indian.

Altă publicație, Hamshahri, legată de primăria din Teheran, a difuzat o hartă cu bazele americane din nouă țări europene, prezentate ca ținte potențiale.

Ce obiective a semnalat ziarul ultraconservator Kayhan?

Pe acea hartă sunt vizibile facilitățile din România, Grecia, Italia, Albania, Cipru, Marea Britanie, Germania, Franța și Portugalia, cu coordonatele și distanțele aproximative față de Iran.

Revista susține că infrastructura militară americană pe continentul european este o țintă validă pentru Teheran, datorită contribuției sale la operațiunile din Orientul Mijlociu.

Aceste amenințări se aliniază cu mesajul transmis deja de autoritățile iraniene către București în martie 2026.

Ce a anunțat portavocea Ministerului pe 16 martie?

În data de 16 martie, portavocea Ministerului de Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a avertizat România asupra efectelor deciziei de a lăsa SUA să folosească bazele românești în cadrul conflictului cu Iranul.

Oficialul a afirmat că punerea bazelor la dispoziția americanilor echivalează cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului. Baghaei a menționat că o astfel de alegere ar atrage răspunderea internațională a României și a evocat posibile consecințe juridice și politice.

Acest avertisment a fost emis după ce legislatura României a aprobat cererea pentru staționarea temporară a echipajelor și forțelor americane pe solul țării, în contextul confruntării din Orientul Mijlociu. Răspunsul a venit din partea Ministerului român de Externe, care a respins interpretarea din Teheran și a subliniat că România nu este parte a războiului. MAE a transmis într-un comunicat din 16 martie că prioritatea țării este efortul diplomatic pentru de-escaladare, susținut încă de la începutul conflictului.

Diplomația română a amintit că acordul bilateral din 2006 oferă cadrul legal pentru utilizarea continuă a bazelor de către SUA și că sistemul antirachetă găzduit de România are rol strict defensiv.