Extinderea războiului în Marea Neagră pune la încercare limitele NATO

Ce spun experții în securitate maritimă?

Intensificarea atacurilor asupra navei comerciale din bazinul Mării Negre transformă acest spațiu maritim într-un nod central al confruntării indirecte dintre Rusia și Ucraina, supunând la probă limitele de reacție ale NATO. Evenimentele recente, înregistrate în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei, subliniază expunerea crescută a statelor membre la riscurile conflictului militar. Această dinamică pune la încercare coeziunea Alianței și capacitatea acesteia de a răspunde la provocările de securitate în flancul estic.

Seria tot mai frecventă de atacuri aeriene și maritime direcționate împotriva navelor de marfă reprezintă o evoluție tactică menită să testeze răspunsul NATO, conform unei analize Reuters citate de News. ro. În cursul lunii trecute, șapte atacuri succesive asupra navelor comerciale, în proximitatea coastelor românești și bulgare, au determinat Alianța să anunțe măsuri de întărire a apărării flancului estic.

Aceste măsuri au cuprins mobilizarea avioanelor de patrulare maritimă, a radarilor de înaltă rezoluție și a vehiculelor aeriene fără pilot, destinate supravegherii spațiului maritim. Totuși, suplimentarea resurselor de monitorizare nu a reușit a opri desfășurarea atacurilor.

Doar trei zile după anunțul oficial al NATO privind noile măsuri operaționale, o altă navă comercială a fost lovită de drone în imediata apropiere a apelor teritoriale ale României.

La scurt timp după acest incident, un cargobot sub pavilion elen s-a scufundat în Zona Economică Exclusivă a Bulgariei, în urma unui atac executat cu drone maritime.

Experții în securitate maritimă, printre care Sidharth Kaushal de la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, subliniază că aceste acțiuni constituie o escaladare deliberată și sistematică. Firma Ambrey a precizat că vehiculele fără pilot utilizate prezintă caracteristici specifice tehnologiei militare rusești, deși Moscova neagă implicarea directă și susține că sprijinul militar oferit Ucrainei de guvernele europene este sursa principală a tensiunilor.

Cronologia detaliată a incidentelor maritime din proximitatea României și Bulgariei: - 5 octombrie: Nava de marfă generală „Royad Mammadov”, înregistrată sub pavilionul Saint Kitts și Nevis, a fost lovită la circa 30 de mile marine (55 de kilometri) sud de Sfântu Gheorghe.

Atacul a provocat decesul a doi membri ai echipajului. - 6 octombrie: Nava de marfă „Alfa Watan”, sub pavilion Togo, s-a scufundat după atacul unei drone la aproximativ 70 de mile marine în largul orașului bulgar Biala. 12 membri ai echipajului au fost declarați dispăruți. - 6 octombrie: În același atac coordonat, nava de marfă „Able”, sub pavilion Palau, a fost lovită în ZEE a Bulgariei, iar doi marinari au fost răniți. - 13 octombrie: Vrachierul de cereale „Chelsea 3”, proprietate a unui operator ucrainean și înregistrat sub pavilion maltez, a fost avariat de trei drone la 18 mile marine de coasta Bulgariei.

Echipajul a fost salvat în întregime. - 13 octombrie: Tancul de marfă „HS Dignity”, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în largul localității bulgare Krapeț, în apropierea graniței cu România. Cinci persoane au fost salvate, iar 11 marinari au fost dați dispăruți. - 14 octombrie: Nava-cisternă „Yara J”, sub pavilion Comore, a fost lovită de o dronă la 8-10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale românești.

Echipajul a fost salvat. - 15 octombrie: Tancul petrolier „Wine Trader”, sub pavilion San Marino, a fost lovit la 13 mile marine sud-est de Canalul Sulina, la o milă marină în afara apelor teritoriale ale României.

Șapte membri ai echipajului au fost dați dispăruți. - 23 octombrie: Nava de transport minereu și petrol „Khoryv”, sub pavilion Comore, s-a răsturnat și s-a scufundat la 13 mile marine de portul Constanța.

Tot echipajul a fost salvat. - 28 octombrie: Cargobotul de containere „Contship Jet”, deținut de o companie greacă și înregistrat sub pavilion liberian, s-a scufundat în ZEE a Bulgariei după impactul cu trei drone navale, în timp ce se deplasa către Constanța.

Pe lângă impactul asupra flotei comerciale, atacurile au vizat și infrastructura strategică de energie și transport a României. Marea Neagră este o arteră vitală pentru schimburile comerciale ale țării și găzduiește proiectul offshore „Neptun Deep”, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, menit să transforme România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Acest proiect a devenit o țintă directă a provocărilor de securitate.

La 26 august, o dronă maritimă a fost detectată la câteva sute de metri de infrastructura proiectului

La 26 august, o dronă maritimă a fost detectată la câteva sute de metri de infrastructura proiectului, ceea ce a determinat autoritățile române să ridice de la sol avioane de vânătoare F-16 pentru a neutraliza amenințarea.

De asemenea, la 11 august, scafandrii militari ai Forțelor Navale Române au distrus două drone de tip Gerbera care pluteau derivat în ZEE a României, în proximitatea perimetrului de extracție.

Un alt incident s-a produs pe 5 iunie, când o dronă maritimă s-a autodetonat în portul Constanța, lângă un terminal petrolier, după ce a pierdut controlul din cauza bruiajul electronic din zonă.

Creșterea exponențială a atacurilor a paralizat rutele tradiționale de transport comercial pentru exporturile de cereale și produse petroliere. Conform datelor Ambrey Analytics, între mai și octombrie au fost atacate 317 nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov, o creștere de peste patru ori față de cele 74 de nave vizate în semestrul anterior.

Această escaladare a afectat sever volumele de transport.

Ucraina, forțată să suspende operațiunile în porturile majore de la Marea Neagră la sfârșitul lunii iulie, și-a redirecționat tranzitul către porturile fluviale de pe Dunăre și ulterior prin Canalul Sulina și apele de coastă ale României.

Totuși, exporturile de cereale ucrainene au scăzut la 0,81 milioane de tone în septembrie, față de 2,1 milioane de tone în aceeași perioadă a anului precedent.

De cealaltă parte, exporturile de cereale ale Rusiei prin Marea Neagră și Marea Azov s-au redus la 0,3 milioane de tone în septembrie, comparativ cu 4,74 milioane de tone în septembrie anul trecut. Analistul naval Andriy Ryzhenko apreciază că reducerea acestor fluxuri comerciale este obiectivul primar al Rusiei, în timp ce testarea coeziunii NATO rămâne un obiectiv secundar.

Răspunsul guvernelor de la București și Sofia reflectă o abordare prudentă, axată pe evitarea unei escaladări directe.

Autoritățile române au condamnat atacurile „sistematice” asupra navigației civile, dar au evitat atribuirea formală a responsabilității pentru fiecare caz individual în lipsa unor expertize criminalistice complete.

În același timp, România a reiterat necesitatea urgentă de achiziție a sistemelor avansate de radare și rachete sol-aer.

Analistul Iulia Joja de la Middle East Institute notează că NATO a ezitat să își consolideze prezența avansată în România la nivelul celei din Polonia sau din Țările Baltice, lăsând deschisă problema integrării depline a Mării Negre în angajamentele de securitate ale Alianței.

În plan internațional, mai multe state dependente de importurile de alimente și combustibil, precum Egipt, Turcia și India, au făcut presiuni pentru încheierea unui armistițiu maritim restrâns. În ciuda avertismentelor lansate de Turcia — care controlează strâmtorile Bosfor și Dardanele prin Convenția de la Montreux — și a sprijinului exprimat de oficiali americani precum Marco Rubio pentru o încetare limitată a focului, Moscova a respins ideea unui armistițiu maritim, susținând că acesta ar oferi un avantaj tactic Ucrainei.

În acest context, lipsa unui acord de protecție a navigației menține Marea Neagră într-o stare de instabilitate ridicată, cu efecte pe termen lung asupra piețelor energetice și alimentare globale.