Războiul din Marea Neagră se intensifică și pune la încercare limitele de securitate ale NATO

Care sunt statisticile atacurilor și impactul economic?

Escalada în Marea Neagră pune sub presiune flancul estic al NATO

Alianța condusă de Statele Unite a anunțat, după șapte lovituri la navele de marfă în apele din apropierea României și Bulgariei, intenția de a amplifica prezența militară în regiune. Decizia vizează consolidarea apărării flancului estic prin detașarea aeronavelor de patrulare, a sistemelor radar și a drone-urilor. Trei zile după această declarație, pe 23 octombrie, o altă navă a fost atinsă în apele teritoriale românești. Săptămâna trecută, un cargobot grecesc a fost scufundat de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei.

Această serie de incidente demonstrează cum războiul naval dintre Rusia și Ucraina devine o amenințare directă pentru securitatea NATO, expunând în special statele litorale, România și Bulgaria, la pericole crescute, conform analizei Reuters.

Experții militari sunt de acord că atacurile sunt operațiunea Rusiei.

O dronă navală filmată în timpul ultimului incident prezintă caracteristici identice cu modelele ruse, conform companiei de inteligență maritimă Ambrey.

„Consider că este o escaladare clară”, a afirmat Sidharth Kaushal, cercetător principal la RUSI din Londra.

Moscova neagă vizarea vecinilor Ucrainei cu drone și acuză guvernele europene că escaladează conflictul prin sprijinul militar acordat Kievului.

Majoritatea navelor atinse în octombrie erau ancorate lângă canalul românesc vital pentru exporturile ucrainene sau navigau spre și de la acesta. O navă se afla în apele teritoriale românești, în timp ce celelalte opt se aflau în zona economică exclusivă a României sau a Bulgariei.

Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră la Middle East Institute din Washington, explică că strategiile ruse exploată ezitarea Occidentului în fața unei escaladări.

„Este o testare a limitelor, știind că vom lua măsuri minime”, a spus Joja, comparând situația cu incursiunile aeriene ruse în spațiul NATO din ultimii ani.

Un reprezentant al alianței a subliniat că acțiunile Rusiei, menite să descurajeze sprijinul pentru Ucraina, constituie o amenințare gravă. Angajamentul NATO de a apără toți membrii, inclusiv cei de la Marea Neagră, rămâne neclintit.

Oficialul a menționat necesitatea de capacități eficiente și accesibile pentru combaterea drone-urilor, notând că aliații s-au angajat să investească peste 40 de miliarde de dolari în aceste sisteme în următorii cinci ani.

Importanța strategică a Mării Negre pentru România

Pentru România, acest acvator este o arteră comercială esențială și gazduiește proiectul offshore „Neptun Deep”, care va transforma țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor. În august, platforma „Neptun Deep” a fost vizată de o dronă navală.

Guvernul de la București a acuzat Rusia pentru atacuri „sistematice” asupra navelor civile, deși a evitat să atribuie responsabilitatea pentru fiecare incident individual, cerând dovezi criminalistice.

Sofia nu a acuzat direct Moscova, dar a recunoscut că unele atacuri îi aduc beneficii strategice. Aceste evenimente se produc într-un context în care Washingtonul reevaluează prezența sa în Europa, cu atenție crescută spre China. Statele Unite au retras 1.000 de soldați din România anul trecut.

„Este un moment critic în relația transatlantică pe care Putin vrea să-l folosească”, a declarat un oficial român de rang înalt, citat de Reuters sub acoperirea anonimatului.

El a subliniat că atenția NATO se concentrează spre nord și spre statele baltice. Deși aliații și-au întărit prezența în Polonia și statele baltice, Iulia Joja observă că aceeași consolidare nu s-a produs în România, deși Bucureștiul a solicitat-o. „Bruxelles-ul și Washingtonul încă nu au decis dacă Marea Neagră este parte integrală din angajamentul NATO”, a comentat ea.

Oficialul român a subliniat urgența achiziției de rachete sol-aer și radare pentru contracararea amenințărilor. Joja menționează că lipsa armelor de interceptare ieftine, agravată de războiul din Iran, este o problemă centrală pentru Occident.

Statisticile atacurilor și impactul economic

Atacurile au blocat rutele de export de cereale și petrol!

Creșterea bruscă a atacurilor a blocat o rută majoră pentru exporturile de cereale și petrol ale Rusiei și Ucrainei. Între mai și octombrie, cele două părți au lovit 317 nave comerciale și de alt tip în Marea Neagră și Marea Azov, o creștere de peste patru ori față de cele 74 de nave atinse în semestrul anterior, conform lui Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics.

Ritmul incidentelor s-a accelerat în această perioadă, care precede cele cinci ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în februarie. Ucraina a efectuat 137 de atacuri în al treilea trimestru, în timp ce Rusia a realizat 92.

În octombrie, Rusia a efectuat 38 de atacuri, comparativ cu 5 din partea Ucrainei, a precizat Ambrey.

Porturile au fost puternic afectate, iar exporturile s-au prăbușit, forțând ambele țări să caute rute alternative.

Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale prin Marea Neagră și Marea Azov în septembrie, în scădere față de 4,74 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut, conform datelor rusești.

Ucraina a oprit operațiunile în porturile sale de la Marea Neagră la sfârșitul lunii iulie din cauza atacurilor, redirecționând volumele către porturile fluviale pe Dunăre și spre sud prin secțiunea românească a Mării Negre.

Chiar și cu această rută alternativă, exporturile ucrainene au scăzut la 0,81 milioane de tone metrice în septembrie, față de 2,1 milioane anul trecut.

Reducerea continuă a acestor volume rămâne obiectivul principal al Rusiei, iar testarea NATO este obiectivul secundar, a declarat Andriy Ryzhenko, analist naval și fost ofițer superior al marinei ucrainene.

Diplomație și propuneri de armistițiu

Ultimul atac s-a produs în timp ce miniștrii apărării și șefii statelor majore ale României, Bulgariei și Turciei s-au adunat la Sofia pentru a discuta situația. Ministrul apărării din Turcia, care așteaptă răspunsul Moscovei și Kievului la o propunere de armistițiu maritim limitat, a avertizat ambele părți împotriva unor noi atacuri. Turcia controlează tranzitul navelor de război prin Bosfor și Dardanele în temeiul Convenției de la Montreux.

Mai multe țări, printre care Egiptul, Turcia și India, au cerut încetări ale focului în zona maritimă, pentru a evita consecințele perturbării transportului maritim, într-un moment în care prețurile globale la combustibil și cereale au crescut puternic.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că există un interes internațional tot mai mare pentru o încetare limitată a focului.

Rusia a respins ideea unui armistițiu maritim restrâns, argumentând că ar oferi o pauză Kievului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a tras un semnal de alarmă.

Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale.

Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă, a declarat el luna trecută.

Atacurile asupra navelor în largul coastelor României și Bulgariei s-au intensificat semnificativ în ultimele săptămâni, ca o consecință directă a escaladării conflictului. Reuters a compilat o cronologie a incidentelor majore:

5 octombrie – Nava de marfă generală „Royad Mammadov”, sub pavilionul Saint Kitts și Nevis, a fost lovită la 30 de mile marine (55 km) sud de Sfântu Gheorghe. Doi membri ai echipajului au murit.

6 octombrie – Nava „Alfa Watan”, sub pavilionul Togo, s-a scufundat după impactul unei drone la aproximativ 70 de mile marine în largul orașului Biala, din estul Bulgariei. Doisprezece membri ai echipajului au fost declarați dispăruți.

6 octombrie – Nava „Able”, sub pavilionul Palau, a fost lovită în același incident, în zona economică a Bulgariei. Două persoane au fost rănite.

13 octombrie – Nava de marfă generală și vrachierul de cereale „Chelsea 3”, deținută de Ucraina sub pavilion maltez, a fost lovită de trei drone și avariată la aproximativ 18 mile mar.