Atacurile din Marea Neagră pun în pericol România și Bulgaria

Cum a caracterizat un reprezentant NATO acțiunile Moscovei?

Incursiunile repetate asupra navelor comerciale în apurile din vestul Mării Negre au transformat zona într-un câmp de luptă maritim intens, punând sub presiune directă statele riverane membre ale alianței nord-atlantice. În urma șase atacuri care au vizat nave de marfă în apropierea teritoriilor României și Bulgariei, desfășurate în luna precedentă, structurile de comandă ale NATO, conduse de Washington, au anunțat mobilizarea unui pachet de măsuri de apărare, incluzând avioane de patrulare maritimă, sisteme radar și tehnologie cu piloți necomandați, cu scopul de a întări flancul estic al alianței.

Doar trei zile după aceste evenimente inițiale, o altă navă a fost ținută sub foc în apele teritoriale românești, la 23 octombrie. În săptămâna care a urmat, un transportator de mărfuri cu pavilion grecesc a fost scufundat de o dronă navală în zona economică exclusivă a Bulgariei. Această serie de incidente subliniază modul în care confruntarea maritimă dintre Moscova și Kiev devine o provocare strategică pentru NATO, expunând țările riverane la riscuri directe.

Specialiștii în securitate maritimă sunt aproape unanimi în a atribui aceste acțiuni armatei ruse. O dronă navală, vizibilă în înregistrarea video a ultimului incident, prezenta trăsături distincte ale unei variante ruse, conform analizei firmei de securitate Ambrey. Sidharth Kaushal, cercetător principal la grupul de reflecție RUSI cu sediul în Londra, a subliniat: „Cred că este, fără îndoială, o escaladare”.

De partea cealaltă, Moscova respinge ipoteza unei vize directe asupra vecinilor Ucrainei cu mijloace aeriene necomandate și acuză guvernele europene de a agrava conflictul prin livrarea de ajutor militar.

Ministerul Apărării din Rusia nu a oferit comentarii suplimentare în răspuns la solicitarea de clarificări a agenției de știri.

O analiză detaliată a locațiilor arată că majoritatea navelor vizate în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal românesc de importanță strategică, folosit de Ucraina pentru exporturi, sau se deplasau spre sau dinspre acesta. Una dintre ele se aflase în apele teritoriale românești, în timp ce celelalte opt se aflau în zona economică exclusivă a României sau a Bulgariei.

Iulia Joja, directoarea programului dedicat Mării Negre la Institutul pentru Orientul Mijlociu cu sediul în Washington, a subliniat că strategia rusească exploatează rezistența Occidentului în fața unei escaladări deschise.

„Este vorba despre a testa aceste linii roșii, fiind pe deplin conștienți că vom face tot ce ne stă în putință pentru a lua măsurile minime”, a explicat ea, făcând o paralelă cu incursiunile aeriene rusești în spațiul NATO din ultimii ani.

Un reprezentant oficial al alianței a caracterizat acțiunile Moscovei, menite să descurajeze aliații să sprijine Kievul, ca o amenințare gravă la adresa securității colective. A subliniat că angajamentul NATO de a proteja toți membrii, inclusiv cele din zona Mării Negre, rămâne „de neclintit”. În același timp, oficialul a recunoscut nevoia urgentă de a investi în sisteme de combatere a dronelor, menționând că alianța s-a angajat să alocă peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru această capacitate.

Pentru România, Marea Neagră nu este doar un spațiu de apărare, ci o arteră comercială vitală și gazda proiectului offshore Neptun Deep, care ar trebui să transforme țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană în anul viitor. În luna august, acest proiect a fost ținta unei „vizite” a unei drone navale.

Bucureștiul a acuzat Rusia de o campanie „sistematică” de atacuri asupra navelor civile, deși nu a atribuit oficial responsabilitatea pentru fiecare incident individual, invocând necesitatea unor dovezi criminalistice.

Sofia, de partea ei, nu a numit Rusia direct, dar a recunoscut că anumite atacuri par să îi aducă avantaje strategice.

Contextul geopolitic este marcat de o reevaluare a prezenței militare americane în Europa, cu atenția se deplasează tot mai mult spre China. În anul precedent, Statele Unite au retras 1.000 de soldați din România.

„Este un moment din relațiile transatlantice pe care Putin probabil dorește să-l exploateze”, a remarcat un înalt oficial român.

„Atenția UE și a NATO este importantă, iar forțele acestora sunt orientate în prezent spre nord și spre țările baltice”.

Deși NATO și-a întărit „prezența avansată consolidată” în regiunea baltică și în Polonia, Iulia Joja a semnalat că această consolidare nu s-a repetat în România, în ciuda solicitărilor repetate ale Bucureștiului.

„Se pare că Bruxellesul și Washingtonul încă nu au decis dacă Marea Neagră face parte în întregime din angajamentul NATO”.

Porturile au suferit daune grave, iar exporturile s-au prăbușit!

Oficialul român a subliniat urgența pentru România de a dispune de sisteme de interceptare sol-aer și de radar pentru a contracara amenințările. Joja a adăugat că lipsa armelor de interceptare ieftine, agravată de consumul intens din războiul din Iran, reprezintă o lacună critică pentru apărarea Occidentului.

Escalada a blocat una dintre principalele rute de export pentru cereale și petrol, utilizate de ambele părți în conflict. Între mai și octombrie, Rusia și Ucraina au vizat 317 nave comerciale și de altă natură în Marea Neagră și Marea Azov, o creștere de peste patru ori față de cele 74 de nave lovite în semestrul anterior, conform datelor lui Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics.

Ritmul atacurilor a variat în perioada premergătoare celei de-a cincea aniversări a invaziei pe scară largă din februarie.

În al treilea trimestru, Kievul a efectuat 137 de atacuri, față de 92 din partea Moscovei, în timp ce în octombrie balanța s-a inversat brusc: 38 de atacuri rusești și doar 5 ucrainene.

Porturile au suferit daune grave, iar volumele de export s-au prăbușit, forțând ambele țări să caute căi alternative. Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale prin Marea Neagră și Azov în septembrie, o scădere dramatică față de cele 4,74 milioane de tone înregistrate în aceeași lună a anului precedent, conform datelor oficiale.

În sfârșitul lunii iulie, Kievul a oprit operațiunile în porturile sale de la Marea Neagră din cauza atacurilor rusești. Această decizie a dus la redirecționarea transporturilor către porturile fluviale de pe Dunăre și, mai departe, prin Canalul Sulina din România și spre sud, prin secțiunea românească a Mării Negre.

Chiar și prin această rută ocolită, exporturile de cereale au scăzut la 0,81 milioane de tone în septembrie, față de 2,1 milioane în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Andriy Ryzhenko, analist naval și fost ofițer superior al marinei ucrainene, a explicat că reducerea continuă a acestor volume rămâne obiectivul primar al Moscovei, în timp ce punerea la încercare a NATO este obiectivul secundar.

Ultimul atac a avut loc în contextul unei întâlniri la Sofia, la care s-au reunit miniștrii apărării și șefii militari ai României, Bulgariei și Turciei. Turcia, stat riveran și membru al NATO, controlează tranzitul navelor de război prin strâmtoriiile Bosfor și Dardanele, în temeiul Convenției de la Montreux. Mai multe țări, printre care Egiptul, Turcia și India, au pledat pentru instituirea unui armistițiu maritim limitat, pentru a evita consecințele negative ale perturbării transportului maritim, într-un moment în care prețurile globale la combustibili și cereale au crescut vertiginos.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că există un interes internațional tot mai mare pentru o astfel de pauză.

Moscova a respins inițiativa, susținând că un armistițiu maritim ar oferi o respirație strategică pentru Kiev.

Volodimir Zelenski a tras un semnal de alarmă privind impactul economic.

Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale.

Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă, a avertizat președintele ucrainean luna trecută.

Cronologia incidentelor recente include: pe 5 octombrie, nava de marfă Royad Mammadov, cu pavilionul Saint Kitts și Nevis, a fost lovită la 30 de mile marine (55 km) sud de Sfântu Gheorghe, cu doi membri ai echipajului decedați. Pe 6 octombrie, nava Alfa Watan, sub pavilionul Togo, s-a scufundat după un atac cu dronă la 70 de mile marine de coasta Bulgariei, cu 12 membri ai echipajului dați dispăruți.

În aceeași zi, nava Able, cu pavilionul Palau, a fost lovită în aceeași zonă economică a Bulgariei, cu două persoane rănite.

Pe 13 octombrie, nava Chelsea 3, deținută de o companie ucraineană și cu pavilion maltez, a fost vizată de trei drone și a suferit avarii la 18 mile marine de coasta Bulgariei.