Val de amenințări cu bombă: Zboruri din Europa și România, vizate de un război hibrid

Ce se ascunde în spatele alertelor aeriene?

O serie de amenințări cu dispozitive explozive a vizat vineri zboruri de pasageri din întreaga Europă, inclusiv din România, marcând a patra oară în această săptămână în care se înregistrează astfel de incidente. Evenimentul s-a desfășurat pe fundalul unui val de alte incidente de sabotaj care au vizat infrastructura europeană, de la stații de energie electrică în Germania până la instalații de apărare în zona baltică și chiar frigiderele din magazinele din Franța.

Autoritățile spaniole au caracterizat situația ca fiind parte dintr-o agresiune hibridă și o formă de război psihologic, conform declarațiilor ministrului de externe José Manuel Albares, care a subliniat că Europa trebuie să fie pregătită pentru alte provocări similare.

În Danemarca, poliția a demarat o anchetă privind amenințările îndreptate împotriva traficului aerian pe aeroportul din Copenhaga, deși evaluarea preliminară a concluzionat că pasagerii nu au fost expuși la un pericol iminent. Aeroportul a confirmat că operațiunile se desfășoară normal.

În Cehia, autoritățile au raportat amenințări cu bombă la adresa a patru curse la sosire și a cinci la plecare din Praga, fără să fi fost descoperit vreun dispozitiv exploziv și fără să se fi anulat sau redirecționat vreun zbor.

O sursă dintr-un operator aeroportuar italian a precizat că un zbor Wizz Air care decola de la Praga către Roma a fost deviat către Veneția, unde a aterizat fără incidente.

În Franța, biroul prim-ministrului a anunțat patru amenințări noi la adresa aeronavelor care survolau teritoriul țării, toate având o aterizare sigură.

În Portugalia, o alertă despre o posibilă bombă la bordul unui zbor Ryanair din Roma către Lisabona a declanșat o operațiune de securitate la aterizare, conform CNN Portugal.

Cine orchestrat această campanie de teroare?

În România, un avion Tarom cu 102 pasageri la bord, care se îndrepta de la Praga spre Aeroportul Otopeni din București, a fost vizat de o amenințare cu bombă.

Experții în securitate au analizat aceste incidente ca fiind caracteristici ale unui atac hibrid coordonat, deși nu se poate exclude că unele persoane au imitat amenințările anterioare sau au acționat din motive personale de nemulțumire. Deși nicio țară nu a atribuit oficial responsabilitatea, contextul include o serie de acte de sabotaj în toată Europa, inclusiv la aeroportul din Leipzig, Germania.

Numeroși analiști leagă această campanie de sprijinul european acordat Ucrainei în conflictul cu Rusia, sugerând că Moscova ar putea fi în spatele unei strategii de perturbări hibride, care sunt ieftine de executat și greu de atribuit.

José Manuel Albares a declarat pentru TVE că, deși va fi necesar timp pentru a stabili exact ce s-a întâmplat, „nu poate fi o simplă coincidență” că atâtea incidente urmează un mod de operare identic în întreaga Europă. El a numit „cea mai rezonabilă ipoteză” o tentativă de agresiune hibridă și război psihologic.

Joi, o sursă dintr-un aeroport italian a menționat că amenințări au fost trimise mai multor companii aeriene și operatori în Roma și Milano, unde expeditorii se prezentau ca aparținând grupării „Luptătorii pentru statul masculin”.

Reuters nu a putut confirma independent cine a trimis email-urile, iar până acum nu există dovezi clare despre identitatea celor care stau în spatele acestor amenințări.

Vladislav Pozdniakov, fondatorul mișcării antifeministe „Statul masculin” (înființată în 2016, ulterior interzisă în Rusia), a negat implicarea grupării sale, declarând că aceasta nu mai există și nu a avut nicio legătură cu incidentele recente.