Nota GM-0343Securitate
Rețeaua de sabotaj a Rusiei viza România: Suspecți prinși în Germania în timp ce pregăteau atacuri
SRI avertizează că acest caz nu este singular! # Sabotajul rus pe teritoriul românesc: trei cetățeni străini arestați în Germania și Polonia Investigația autorităților române a scos la iveală…

SRI avertizează că acest caz nu este singular!
Investigația autorităților române a scos la iveală existența unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, care țintește infrastructura industrială și militară din România și alte state membre ale Uniunii Europene. În centrul afacerii se află trei cetățeni străini — doi de origine bielorusă și unul ucrainean — care, conform concluziilor prezentate pe 26 octombrie 2026 de Serviciul Român de Informații (SRI) și de Direcția de Investigare a Infracțiunilor Contra Ordinea Publică (DIICOT), pregăteau o serie de atacuri.
Doi dintre aceștia au fost arestați preventiv în Germania, în timpul planificării unor fapte asemănătoare, în timp ce al treilea a fost localizat în Polonia, unde a fost emis un mandat european de arestare.
Incidentul declanșator al anchetei a avut loc pe 14 septembrie 2026, când un incendiu a izbucnit pe platforma industrială din Brașov, în imediata apropiere a sediului CARFIL SA, filială a companiei naționale ROMARM. Focul a afectat mai multe sedii de societăți comerciale, potrivit DIICOT. Este esențială distincția dintre platforma industrială unde s-a produs focul și instalațiile de producție ale CARFIL SA. Comunicatele oficiale nu stabilesc public că fabrica în sine a fost direct incendiată, o nuanță care contează pentru evaluarea consecințelor reale ale atacului.
Concluziile prezentate pe 26 octombrie arată că obiectivele atribuite rețelei nu se limitau la industria de apărare de stat. SRI identifică trei categorii de ținte: facilități publice de producție de armament, companii private din același sector și alte obiective cu importanță militară sau industrială. DIICOT confirmă că cei trei inculpați vizau și alte obiective atât în România, cât și în alte state ale Uniunii Europene. Autoritățile nu au făcut publice numele acestor obiective, ordinea atacurilor planificate sau modul exact în care suspecții au ajuns la locul incendiului.
Investigația, desfășurată cu suportul informativ al SRI, a dus la emiterea a trei mandate europene de arestare. Doi dintre inculpați au fost identificați și arestați în Germania, bazându-se pe cooperarea internațională.
Pe 26 octombrie a fost emis al treilea mandat, pe numele inculpatului localizat în Polonia. Autoritățile române au anunțat demersuri pentru aducerea celor trei persoane în România, în vederea continuării procedurilor judiciare. Cercetările vizează infracțiunea de tentativă la acte de diversiune.
Persoanele investigate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Un aspect cu implicații majore este includerea explicită a producătorilor privați de armament în lista de ținte. Acest lucru extinde aria potențială de interes a operațiunilor de sabotaj către sectorul privat al industriei de apărare, nu doar către fabricile deținute de stat.
SRI nu a precizat dacă respectivele companii private se aflau în România, Germania, Polonia sau în alte state europene, nici nu au fost publicate denumirile firmelor vizate.
Informația este importantă deoarece arată că autoritățile analizează o amenințare la adresa unui sector industrial mai larg.
Modul de acțiune al rețelei rămâne parțial necunoscut.
Producătorii privați de armament sunt țintiți explicit!
Nu rezultă din informațiile oficiale dacă persoanele investigate au intrat printr-un punct de acces autorizat, dacă au beneficiat de sprijin din interior, dacă au folosit identități străine ori dacă au pătruns ilegal în perimetrul industrial.
HotNews a publicat pe 26 octombrie o imagine prezentată drept captură dintr-o înregistrare video a SRI, surprinsă de camerele de supraveghere înaintea incendiului, însă detaliile tehnice despre metoda de acces nu au fost dezvăluite public.
SRI avertizează că acest caz nu este singular. Au fost identificate mai multe tentative de sabotaj asupra unor obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale sau folosite pentru pregătirea forțelor armate ucrainene. La 8 septembrie 2026, cu șase zile înaintea incendiului de la Brașov, SRI anunțase prevenirea unei alte acțiuni de sabotaj. Un cetățean rus stabilit în România fusese monitorizat începând din februarie 2026.
Investigația a documentat activități de fotografiere și filmare a unor centre de comunicații, baze militare naționale utilizate de aliații NATO, sedii ale instituțiilor din sistemul național de apărare și infrastructuri critice.
Printre obiectivele de interes se aflau inclusiv aeronave cargo ucrainene Antonov prezente în România.
Un precedent deosebit de important pentru înțelegerea modului de operare al rețelelor a fost făcut public de SRI la 17 ianuarie 2025. Instituția a anunțat atunci că prevenise o operațiune de sabotaj în România, în care era implicat cetățeanul columbian Luis Alfonso Murillo Diosa.
Potrivit SRI, acesta sosise în România la sfârșitul lunii iulie 2024 și primise instrucțiuni pentru desfășurarea unor acțiuni diversioniste.
Pe 30 iulie 2024, bărbatul a fost identificat în timp ce documenta zona unui depozit de materiale reciclabile din Bragadiru, aflat în apropierea unor infrastructuri critice, inclusiv instalații petroliere, magistrale de gaze și turnuri de telecomunicații.
SRI atrage atenția că recrutarea se desfășoară, de regulă, prin rețele sociale. Persoanelor abordate li se oferă inițial bani pentru activități punctuale, precum observarea sau fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile devin tot mai grave, putând ajunge la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. În cazul unei refuziuni, coordonatorii pot recurge la presiuni și șantaj. Rețelele exploatează în special vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente infracționale.
Pentru a-și ascunde identitatea și deplasările, membrii acestora folosesc frecvent transport, cazare și mijloace de plată pe numele altor persoane, precum și comunicații prin cartele din state terțe și aplicații de mesagerie criptată.
Aceste elemente trebuie evaluate împreună și în context; luate separat, ele nu indică implicarea unei persoane în activități de sabotaj.



