Ascensiunea partidelor populiste din Germania amenință securitatea europenă

Partidele tradiționale pierd puterea federală în favoarea extremei drepte!

Risea forțelor populiste în Germania pune în pericol stabilitatea securitară a continentului european

În ultimele luni, trei formațiuni politice aflate la extremele spectrului ideologic au obținut rezultate electorale neașteptate în Germania.

Aceste partide contestă ferm politica externă și de apărare a țării. Se pune întrebarea dacă avansul AfD, BSW și Die Linke poate pune în pericol aproape o sută de ani de consens larg privind securitatea europeană. Aceasta este întrebarea centrală pe care o abordează analistul Nikita Vorobiov într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat un sprijin electoral record în alegerile recente din landurile din estul Germaniei, Mecklenburg-Pomerania de Vest și Saxonia-Anhalt. Partida insistă pe o linie mai „blândă” față de Moscova. Delegații săi în Bundestag au cerut oprirea trimiterii de arme către Ucraina și eliminarea sancțiunilor împotriva Rusiei, ca parte dintr-un efort de negociere pentru pace.

Alianța populistă pentru Justiție Socială și Rațiune Economică (BSW) cere revenirea la colaborarea cu Rusia și oprirea sprijinului militar acordat Ucrainei. Formațiunea a depășit pragul de 5% în Saxonia-Anhalt și a susținut numirea unui reprezentant al AfD în funcția de președinte al parlamentului regional.

În capitala țării, alegerile recente au adus o victorie pentru Die Linke, partidul de extremă stânga. Deși condamnă conflictul Rusiei în Ucraina, Die Linke se opune activ livrării de arme către Kiev și critică programul de reînarmare al Germaniei, precum și implicarea acesteia în NATO.

Cele trei partide centriste principale, CDU, SPD și Verzii, susțin o politică în general favorabilă Ucrainei și reînarmarea implementată de actualul guvern.

Presiune crescândă asupra partidelor de centru

Cu toate acestea, explică Nikita Vorobiov, câștigurile electorale recente ale partidelor care contestă status quo-ul au creat presiune mare asupra forțelor de centru. Aceste tendințe, combinate cu intensificarea atacurilor hibride rusești asupra Germaniei, prezintă riscuri serioase pentru unul dintre principalii furnizori de securitate ai Europei.

Din 2022, guvernul german a urmărit reînarmarea și o poziție mult mai fermă față de Rusia. Țara a devenit cel mai mare furnizor militar al Ucrainei.

În acest an, cabinetul a aprobat un proiect de buget care prevede cheltuieli pentru apărare de aproape 140 de miliarde de euro (156 de miliarde de dolari) în 2027, cu o creștere de aproape 30% față de cifra din 2026.

În august, guvernul a aprobat planuri pentru a acorda serviciilor de informații interne și externe mai multe puteri pentru a pirata comunicațiile și a perturba operațiunile adversarilor străini.

Dacă partidele tradiționale pierd puterea federală în favoarea extremei drepte, există îngrijorări cu privire la modul în care aceste capacități extinse ar putea fi utilizate. Acest lucru îi face pe unii nervoși, în special pe vecinii cu o experiență sumbră a puterii militare germane. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a avertizat că aceste succese electorale ale AfD ar putea transforma consolidarea forțelor militare ale Berlinului într-un risc de securitate pentru Europa, se arată în analiză.

Moțiune simbolică, avertisment pe termen lung

Extrema dreaptă și stânga populistă contestă în mod explicit această politică de securitate, așa cum se vede în Saxonia-Anhalt. Pe 14 octombrie, parlamentul regional a adoptat o moțiune care solicită încetarea imediată a ajutorului militar german și a sprijinului financiar non-umanitar pentru Ucraina. S-a cerut și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, continuă Vorobiov.

Moțiunea a fost adoptată în timpul unei sesiuni parlamentare speciale cu voturile AfD și BSW.

După cum a declarat politologul Armin Pfahl-Traughber pentru DW, «punctul lor comun constă în respingerea establishmentului politic, poziția lor pro-Putin și critica la adresa sprijinului Germaniei pentru Ucraina».

Parlamentele landurilor nu pot determina politica externă și de securitate a Germaniei. Astfel, moțiunea este simbolică. Guvernele regionale participă la Bundesrat (Consiliul Federal), unde pot introduce inițiative. Chiar dacă alianța AfD/BSW, prietenoasă cu Rusia, formează guvernul landului, aceasta ar controla doar una dintre cele 16 delegații ale landurilor din Bundesrat. Prin urmare, implicațiile practice directe ale moțiunii sunt limitate.

Politica de securitate germană e contestată nu doar din dreapta!

În același timp, această moțiune poate fi văzută ca având scopul de a contesta discursul general, mai degrabă decât de a realiza o schimbare practică imediată, notează analistul.

Politica de securitate germană și protestele tinerilor

Vorobiov face referire și la declarația lui Arndt Freytag von Loringhoven, fost diplomat german și profesionist în domeniul informațiilor. Acesta din urmă spune că aceste partide au oportunități limitate de a schimba politica de securitate pe termen scurt. Însă ascensiunea lor creează presiune internă în cadrul CDU, aflat la guvernare.

Unii lideri regionali se simt obligați să conteste poziția cancelarului față de Rusia și Ucraina pentru a-și satisface electoratul. Asta chiar dacă reprezentanții locali ai CDU au condamnat moțiunea din Saxonia-Anhalt.

Dacă retorica simpatizantă se dezvoltă la nivel de stat, există riscul ca aceasta să normalizeze astfel de argumente în discursul public. Și pot fi creeze motive pentru apropierea de Rusia.

Politica de securitate germană este contestată nu doar din dreapta, ci și din stânga.

În ianuarie, a intrat în vigoare o lege care introduce un nou sistem de serviciu militar, având ca scop recrutarea mai multor voluntari. Tinerilor care împlinesc 18 ani li s-au trimis chestionare. Li s-au solicitat informații personale și aufost întrebați dacă sunt interesați să intre în armată.

Completarea chestionarului este obligatorie pentru bărbați și voluntară pentru femei. Examenele medicale obligatorii pentru bărbații născuți în 2008 și ulterior sunt programate să înceapă în iulie 2027. Serviciul militar în sine rămâne voluntar.

Noua abordare a stârnit proteste ale tinerilor împotriva creșterii cheltuielilor militare și a perspectivei recrutării obligatorii, precizează Nikita Vorobiov.

Postura ofensivă și echilibrul diplomatic

Potrivit organizatorilor, aproximativ 45.000 de persoane s-au alăturat unei greve școlare împotriva recrutării obligatorii pe 25 septembrie. Greva a fost susținută atât de Die Linke, cât și de BSW.

Având în vedere recenta victorie electorală a lui Die Linke la Berlin, opoziția față de recrutarea și cheltuielile militare ar putea câștiga o mai mare tracțiune politică. Aceste tendințe, susținute de partidele de stânga, sunt îngrijorătoare, deoarece contestă măsuri care sunt esențiale pentru expansiunea militară a Germaniei. Politica de securitate a țării și cursul său geopolitic ca aliat al Ucrainei sunt contestate de forțe radicale atât de stânga, cât și de dreapta.

Alegerile nu sunt programate până la începutul anului 2029.

Dar ascensiunea partidelor extremiste și „prietenoase” cu Kremlinul nu poate fi ignorată.

Von Loringhoven sugerează o abordare în doi pași pe care partidele tradiționale ar putea-o adopta pentru a gestiona aceste provocări. Primul pas implică trecerea de la o postură reactivă la una ofensivă față de amenințările hibride.

Implică o consolidare a descurajării prin semnalarea faptului că Germania își va „dubla” sprijinul pentru Ucraina, în loc să cedeze presiunilor rusești.

Al doilea pas este echilibrul diplomatic. Menținerea dialogului cu Rusia servește și ca instrument intern pentru a contracara acuzațiile de abandonare a diplomației, pe care partidele radicale le valorifică.

Recenta întâlnire dintre ministrul de externe Johann Wadephul și ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, poate fi considerată un pas în această direcție. A fost prima întâlnire de la invadarea Ucrainei de către Rusia lui Putin.

Contează și mai mult prevenirea unei diviziuni în cadrul partidelor principale cu privire la elementele esențiale ale politicii de securitate, sub presiunea extremei drepte și a celei de stânga, încheie analistul Nikita Vorbiov.