România între SUA și China: cum se gestionează relațiile cu ambele puteri

Trupele americane rămân?

Raportul de forțe politice la Washington s-a schimbat radical după ce Partida Democrată a preluat controlul ambelor camere ale Congresului. Această schimbare influențează direct modul în care România gestionează legătura cu SUA, deși Donald Trump rămâne la putere până în 2029.

Deși șeful statului american nu a recunoscut înfrângerea, el a sugerat o colaborare cu opoziția pe mai multe subiecte.

Practic, Trump intră în ultimii doi ani de mandat cu un Congres majoritar democrat, capabil să inițieze anchete, comisii de audiere și chiar proceduri de destituire.

În acest context, parteneriatul strategic româno-american se află într-o fază de evoluție complexă, bazată pe patru piloni esențiali.

Primul pilon, cel militar, se află în plină negociere, marcat de incertitudinea legată de retragerile de trupe. Ruptura a devenită vizibilă anul trecut, când Pentagonul a anunțat plecarea Brigăzii a 2-a a Diviziei 101 Aeropurtate din România, fără o înlocuire imediată.

Energie și vize: unde e vulnerabilitatea?

Pe fondul tensiunilor creșterii în Marea Neagră, unde conflictul se apropie tot mai mult de litoralul românesc, Bucureștiul a propus să asume o parte din costurile staționării.

Între timp, Pentagonul derulează o evaluare de șase luni a prezenței militare în Europa, cu termen limită la sfârșitul acestui an pentru producerea variantelor operaționale.

În paralel, s-au investit deja 2,5 miliarde de euro în Baza Militară de la Kogălniceanu, care va fi extinsă până în 2040, cu o investiție totală estimată la 4 miliarde de euro.

Rezultatele alegerilor din SUA favorizează menținerea prezenței americane, deoarece încă din 2025 Congresul s-a opus retragerii parțiale de trupe decizată de administrație.

Al doilea pilon, cel energetic, este cel mai vulnerabil.

Rămân trupele americane în România după schimbarea de putere la Washington?

Proiectul reactoarelor mici de la Doicești, finanțat de România deși a eșuat în SUA, este expus la presiuni politice, având în spatele său interese locale, naționale și transatlantice.

În contrast, proiectul de modernizare a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă merge conform graficului, iar noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a discutat aceste investiții cu ambasadorul american.

Al treilea pilon vizează programul de exonerare de viză.

România a fost inclusă oficial în ianuarie 2025, dar administrația Trump a suspendat aplicarea în martie, iar în mai 2025 Washingtonul a decis să reexamineze această decizie.

Cum echilibrează Dan relațiile?

Al patrulea pilon privește pământurile rare, unde colaborarea include cartografierea zăcămintelor, cu perspective de investiții americane în industriei extractive și de procesare.

În acest peisaj, România trebuie să acționeze pe două canale simultan: cu Pentagonul și echipa lui Trump, dar și cu noile comisii democratice. Președintele Nicușor Dan, care a cultivat relații strânse cu gruparea MAGA, trebuie acum să echilibreze relațiile cu ambele tabere politice. O sursă majoră de presiune a dispărut, deoarece în februarie 2026, un raport preliminar al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților a pus sub semnul întrebării anularea alegerilor din România.

Pentru noul Congres, poziția pro-ucraineană a României poate fi susținută pe axa apărării militare.

În prezent, e prevăzută la București o întâlnire între Nicușor Dan și Elbridge Colby, principalul strateg al Pentagonului, care a inițiat revizuirea dispozitivului european pentru a transfera responsabilitatea de apărare convențională către Europa.

Strategia optimă implică un mesaj public neutru, ancorat în securitate și nu în ideologie, menținând tonul cu Pentagonul și Casa Albă, dar realizând și investiții discrete de relaționare în noile comisii democratice pentru apărare, afaceri externe și justiție.