Europa trebuie să învechească cinci lecții din înfrângerea republicanilor la alegerile din SUA

Democrații pot acum limita agenda Casei Albe!

Scăderea în putere a republicanilor la alegerile de mijloc de mandat din Statele Unite deschide o nouă eră de tensiuni politice la Washington.

Deși victoria partizană a democraților le conferă o poziție de control asupra administrației actuale, președintele Donald Trump păstrează încă o marjă semnificativă de acțiune în domeniile politicii externe, securității și comerțului.

Pentru continentul european, următoarele luni promită o combinație de oportunități și amenințări, acoperind spectrul care merge de la evoluția conflictului din Ucraina până la costurile energiei.

Rezultatele votului din 3 noiembrie, în care partida republicană a suferit pierderi majore, inclusiv în statele-cheie Texas și Ohio, pregătesc terenul pentru o perioadă de fricțiuni între Casa Albă și Congresul. Democrații au preluat controlul Senatului și au obținut rezultate decisive în Camera Reprezentanților, configurare care le permite să intensifice cercetările privind administrația Trump.

Robert Garcia, reprezentant democrat din California și potențial viitor președinte al Comisiei de Supraveghere, a emis miercuri dimineață un avertisment direct către funcționarii executivi: „Angajează-ți un avocat”.

Subiectele care intră în vizorul congresmenilor includ războiul cu Iranul, managementul FBI și afacerile personale ale familiei președintelui.

Pentru Europa, impactul nu se oprește la reechilibrarea puterilor în politica internă a SUA. Securitatea continentului, descurcărea conflictului ucrainean și asigurarea aprovizionării energetice sunt în prim-plan, subliniază analiza Politico.

O schimbare a majorității legislative nu garantează automat o relație mai caldă între capitala americană și cele europene. Dimpotrivă, mai mulți observatori prevăd ca Donald Trump să răspundă la presiunea internă printr-o atitudine și mai conflictuală pe scena internațională.

Wolfgang Ischinger, diplomat german cu o carieră lungă la Conferința de Securitate de la München, susține că Europa trebuie să se pregătească pentru o escaladare a tensiunilor transatlantice și pentru cerințe noi din partea șefului executivului american.

Democrații dispun acum de instrumente suplimentare pentru a limita sau a întârzia agenda Casei Albe. Ei pot mobiliza procedurile bugetare, audierile și anchetele parlamentare pentru a exercita presiune asupra administrației și pentru a impune condiții mai stricte asupra proiectelor legislative promovate de Trump.

Totuși, președintele american păstrează atribuții esențiale în politică externă, diplomație, securitate națională și comerț.

Phil Gordon, fost consilier pentru securitate națională al vicepreședintei Kamala Harris, a subliniat că Trump controlează forțele armate, deține influență asupra tarifelor și acordurilor comerciale și are dreptul de veto, chiar dacă democrații domină ambele camere ale Congresului.

Phil Gordon, fost consilier pentru securitate națională?

Prin urmare, este probabil ca președintele să încearcă să demonstreze că își menține autoritatea, inclusiv prin decizii cu reverberații internaționale.

Europa se află deja în vizorul criticilor și al susținătorilor mișcării MAGA, iar intervalul rămas până la următoarele alegeri prezidențiale ar putea amplifica această dinamică. Victoria democratică oferă mai mult spațiu politic pentru a susține reluarea sau extinderea asistenței americane destinate Ucrainei.

Majoritatea liderilor partidului au sprijinit constant ajutorul pentru Kiev, argumentând că apărarea Ucrainei este o chestiune de securitate internațională, de drept internațional și de interese strategice ale Statelor Unite.

Noua configurație ar putea crea pământul pentru inițiative legislative și bugetare în sprijinul Kievului.

Cu toate acestea, Ucraina nu ar trebui să aștepte o transformare rapidă a politicii americane.

Bronwen Maddox, directoarea institutului Chatham House, avertizează că o decizie democratică de a trimite mai multe echipamente și fonduri nu se traduce automat în livrări imediate.

Procesul de aprovizionare ar putea dura luni sau chiar ani.

Această întârziere este critică pentru Kiev, care are nevoie de sprijin militar urgent, în special de sisteme de apărare aeriană și rachete Patriot, în contextul atacurilor continue ale Rusiei și al apropierii iernii.

Astfel, câștigurile politice ale democraților pot îmbunătăți perspectivele, dar nu rezolvă automat necesitățile de luptă ale armatei ucrainene.

Un alt risc major pentru Kiev și pentru partenerii săi europeni este posibilitatea ca Donald Trump să urmărească un acord cu Moscova pe condiții nefavorabile pentru Ucraina. Președintele american s-a poziționat ca un negociator capabil să încheie conflicte și a susținut repetat că războiul ucrainean ar fi trebuit să fie unul dintre cele mai ușor de rezolvat.

În paralel, el a criticat tot mai des președintele Volodimir Zelenski pentru lipsa unui pact de pace. Kurt Volker, fost diplomat american, consideră că Trump ar putea trece peste obiecțiile Kievului și ale aliaților europeni, începând cu relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei. În viziunea sa, executivul ar putea acționa unilateral, instruind Trezoreria să nu mai aplice anumite măsuri restrictive și căutând noi acorduri energetice cu Moscova.

Se așteaptă o retragere a?

Volker a mai menționat discuțiile privind revenirea marilor corporații americane pe piața rusă.

În privința NATO, fostul diplomat se așteaptă la o distanță între amenințările verbale ale lui Trump și acțiunile concrete.

El nu prevăz neapărat o retragere a Statelor Unite din alianță sau o reducere majoră a prezenței militare în Europa, considerând că președintele nu dispune de sprijin politic suficient pentru o asemenea mișcare.

Această perspectivă nu anulează riscul unor tensiuni, dar sugerează că presiunile asupra aliaților europeni vor fi probabil mai mari decât schimbările efective ale angajamentului militar american.

Europa are un interes direct în evoluția conflictului dintre SUA și Iran, deoarece blocarea sau redeschiderea Strâmtorii Hormuz afectează direct piața globală a petrolului și costurile energiei. În zilele dinaintea scrutinului, prețurile petrolului au înregistrat o scădere bruscă, cea mai rapidă din luna august, însă barilul de Brent se tranzacționa încă la aproximativ 108 dolari.

O stabilizare durabilă a prețurilor ar depinde, printre altele, de un acord între Washington și Teheran care să permită redeschiderea strâmtorii. Fără o înțelegere, șocul energetic ar putea continua să lovească Europa, majorând costurile pentru gospodării și firme și intensificând presiunea asupra standardului de viață.

Michael O’Leary, directorul general al Ryanair, a avertizat că, în absența unui pact, industria aviatică ar putea ajunge într-o criză gravă în martie sau aprilie anul viitor.

Trump se confruntă cu opțiuni dificile în privința Iranului: reluarea operațiunilor militare, retragerea din conflict sau transferarea responsabilității către alte state, inclusiv către europeni și asiatici. O nouă escaladare militară ar putea împinge prețurile energiei la cote mai mari și ar fi nepopulară în SUA. În schimb, o retragere fără acord ar lăsa nerezolvată problema aprovizionării și a securității transporturilor maritime. Pentru Europa, rezultatul este important atât economic, cât și politic.

Ultimul scenariu vizează o administrație și un Congres atât de absorbite de confruntarea internă încât politica externă să treacă pe plan secund. Victoria democratică va deschide calea unor investigații și audieri privind activitatea administrației Trump. În paralel, disputele din interiorul ambelor partide ar putea deveni mai intense, pe măsură ce acestea își stabilesc strategia pentru următoarea etapă a politicii americane. Fosta vicepreședintă Kamala Harris i-a avertizat recent pe colegii săi să nu înceapă o nouă procedură de destituire a lui Trump, calificând ideea drept una neinspirată.

La rândul său, Rahm Emanuel, fost primar al orașului Chicago, le-a cerut democraților să evite transformarea confruntării cu președintele într-un conflict permanent și să se concentreze pe teme care contează direct pentru alegători.

Printre prioritățile propuse de el se numără accesibilitatea, majorarea salariului minim federal și reguli de etică pentru cele trei ramuri ale guvernului. Totuși, perspectivele unei confruntări politice intense rămân ridicate.

Ambele partide trebuie să decidă cum se vor poziționa în perioada de după Trump, iar luptele interne pentru direcția politică și pentru viitoarele candidaturi ar putea ocupa o parte importantă din agenda Washingtonului.