Israelul la urne: Soarta lui Netanyahu și viitorul unei națiuni divizate

Un scrutin sub semnul incertitudinii?

Marți, 27 octombrie 2026, Israelul este în fierbere.

Cetățenii sunt chemați la urne pentru a alege noua componență a Knesset-ului, un vot care nu va decide doar viitorul politic al premierului Benjamin Netanyahu, ci și direcția pe care o va lua țara într-o regiune marcată de instabilitate.

Secțiile de votare s-au deschis la ora 5:00 GMT și își vor închide porțile la ora 20:00 GMT.

Imediat după, primele sondaje la ieșirea de la urne vor oferi o primă imagine asupra rezultatelor, înainte ca cifrele oficiale să fie centralizate în zilele următoare.

Legislativul israelian numără 120 de mandate, iar pentru a intra în parlament, un partid are nevoie de cel puțin 3,25% din voturile valabile. Sistemul este unul de reprezentare proporțională: oamenii votează liste de partid, nu un candidat direct pentru funcția de prim-ministru. Pentru a forma un guvern, o coaliție are nevoie de o majoritate absolută de 61 de locuri. Totuși, victoria la urne nu garantează automat șefia executivului; președintele este cel care va desemna ulterior persoana capabilă să negocieze și să sudeze o majoritate parlamentară.

Sondajele actuale arată un echilibru fragil între blocul de dreapta și extremă dreapta, condus de Netanyahu, și opoziția centristă, condusă de fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot. Niciuna dintre tabere nu pare să atingă pragul critic de 61 de mandate, ceea ce prevestește săptămâni întregi de negocieri intense.

Pentru Urielle Brandler, o locuitoare din Ierusalim în vârstă de 58 de ani, atmosfera este „foarte, foarte stresantă”.

Ea vede în acest scrutin unul dintre cele mai importante momente din istoria țării și speră într-o schimbare reală.

Cum se împarte puterea în Knesset?

Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt așteptați la vot, iar interesul este uriaș: zeci de mii de expatriați s-au întors acasă special pentru a-și exercita dreptul de vot.

În același timp, comunitatea arabă, care reprezintă 20% din populație, privește procesul cu un profund sentiment de neîncredere și marginalizare.

Polarizarea societății, accentuată dramatic după 7 octombrie 2023, a transformat aceste alegeri într-o luptă pentru supraviețuire.

La 77 de ani, Netanyahu – care a condus guvernul timp de 19 ani, un record absolut – mizează totul pe cartea securității naționale, promițând că va „încheia socotelile” cu Iranul.

De cealaltă parte, aliații săi din extrema dreaptă, Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich, propun soluții radicale, precum relocarea forțată a palestinienilor din Gaza și Cisiordania.

Susținători precum Zipporah Bennett, o pensionară de 85 de ani, îl văd pe Netanyahu ca pe un lider curajos, încurajat și de sprijinul recent al lui Donald Trump.

Pentru opoziție, miza este salvarea democrației, mai ales că premierul este vizat de acuzații de corupție. Gadi Eisenkot a dus o campanie sobră, promițând unitate și o anchetă riguroasă privind eșecul de securitate din 7 octombrie. Alături de el, figuri precum Naftali Bennett, Yair Lapid, Avigdor Lieberman și Yair Golan încearcă să convingă electoratul că e timpul pentru o schimbare. Așa cum spune Horning, un specialist IT de 39 de ani din Tel Aviv, mulți israelieni vor doar să întoarcă pagina după traumele războiului și să lase în urmă cel mai negru capitol din istoria securității naționale.