Alegeri în Serbia: Cum pierde România teren în fața vecinilor săi?

Serbia post-electorală și noua dinamică de la Belgrad?

Rezultatele votului din Serbia au fost descrise drept istorice, generând un val de entuziasm în zona cunoscută ca #Rezist, unde studenții au reușit să preia controlul. Această dinamică reamintește de experiența Convenției Democratice din România, unde, după patru ani, actorii schimbării au dispărut din Parlament, provocând o dezamăgire generală. Acum, atenția se îndreaptă spre viitorul Listei Studenților în noul context politic.

O altă narațiune larg răspândită este prietenia româno-sârbă, o poveste construită în era recentă de către dictatorii Tito și Ceaușescu, dar care nu rezistă la o analiză istorică riguroasă. În perioada medievală, relațiile au fost marcate de dispute, inclusiv conflicte asupra Banatului după Primul Război Mondial. Deși sârbii acționează în conformitate cu interesele lor naționale, există o percepție romantică în România că vecinii sunt gata să sacrifice orice pentru noi.

Este prietenia româno-sârbă doar un mit diplomatic?

Deși această legendă este utilă diplomatic, realitatea este că România se află într-o poziție de dezavantaj competitiv atât față de Serbia, cât și față de Ungaria.

Competiția pentru fonduri europene și investiții străine este intensă. Schimbarea de regim din Serbia și din Ungaria riscă să redirecționeze fluxurile financiare care ar fi putut alimenta dezvoltarea României.

De ce ne dezavantajează atitudinea Ursulei von der Leyen?

Deși nu este vorba despre o invidie simplă, este un fapt economic: banii de investiții și fondurile UE se vor distribui diferit.

Comisia Europeană, sub conducerea Ursulei von der Leyen, este așteptată să fie mai severă în evaluarea României, în contrast cu perioada în care Ungaria și Serbia erau în tensiuni cu Europa și România se poziționa ca tampon în calea influenței ruse, beneficiind de o anumită îngăduire.

Se opresc investitorii străini la Belgrad înainte de București?

Serbia se află într-o poziție geografică și infrastructurală superioară: este mai aproape de Occident, dispune de o rețea de drumuri și căi feroviare mai dezvoltată decât România și se află pe coridoarele de comunicație care leagă Europa cu Turcia. Această poziționare face ca investitorii să se oprească la Belgrad înainte de a ajunge la București. Percepția este că țara se occidentalizează și că lucrurile s-au schimbat esențial.

Pentru România, consecința practică este necesitatea de a se strădui mai intens pentru atragerea capitalului, deoarece o parte din fonduri se vor îndrepta spre Ungaria și Serbia, unde se percepe o nouă deschidere spre Vest.