Alegerile din Bulgaria pot schimba radical relația cu România

Ce spune Cătălin Buciumeanu despre alegerile din Bulgaria?

Rezultatele scrutinului decisiv din Bulgaria, programat pentru duminică, ar putea redefine fundamental dinamica diplomatică cu România. Deși candidatul suveranist Kostadin Kostadinov a rămas afară din runda finală, îngrijorile legate de interferența Moscovei în afacerile interne de la Sofia rămân vii.

Președinta în exercițiu, Iliana Iotova, care a câștigat primul tur, trimite semnale contradictorii către Kremlin, ceea ce complică analiza impactului asupra relațiilor bilaterale.

Situția este marcată de o strânsă competiție, după ce, la primul tur, Iliana Iotova și contracandidatul său principal, Andrei Ghiurov, au înregistrat procente extrem de apropiate, cu 34,8% față de 32%. Într-un dialog exclusiv cu Ziare. com, specialistul de politici externe Cătălin Buciumeanu subliniază necesitatea unei distincții riguroase între un politician al cărui program favorizează obiectivele Moscovei și unul pentru care există dovezi concrete de finanțare sau coordonare din partea Kremlinului, analizând cazurile Iotova și Kostadinov.

Consider că temerile privind influența Rusiei în Bulgaria trebuie luate în serios, dar cu o mare precizie analitică. În studiul geopolitic, este crucial să separăm un politician ale cărui viziuni se aliniază cu interesele Moscovei de la unul despre care există probe de sprijin financiar sau coordonare directă.

Nu sunt aceeași lucruri. Trebuie să facem clară o distincție între actorii din scenă. Iliana Iotova, actualul șef de stat bulgar, a ocupat prima poziție în prima rundă, strângând aproximativ 35% din voturi.

Pe locul trei a fost plasat Kostadin Kostadinov, șeful formațiunii ultranaționaliste Renașterea, care a adunat în jur de 12,5%. Kostadinov reprezintă o dreaptă extremă cu orientare explicită pro-rusă. Formațiunea sa a încheiat, în luna aprilie a anului 2025, un pact oficial de colaborare cu Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin.

Aici vorbim despre o relație politică documentată, nu doar o simplă asemănare de idei.

În situația Ilianei Iotova, lucrurile stau altfel.

Ea promovează o rezolvare negociată a conflictului din Ucraina, se opune trimiterii trupelor bulgare pe teritoriul ucrainean și susține o strategie diplomatică pentru securitatea Mării Negre, care include discuții cu Rusia.

Aceste puncte de vedere pot fi văzute ca mai blânde față de Moscova comparativ cu cele ale rivalului său, Andrei Ghiurov, care are o orientare pro-occidentală.

Totuși, Iotova a criticat deteriorarea siguranței maritime cauzată de războiul dus de Rusia și a lucrat alături de România pentru întărirea protocoalelor de protecție a navigației.

Așa că nu putem simplifica întreaga sa activitate politică sub eticheta de politician controlat de Kremlin, a detaliat expertul.

De ce divergențele București-Sofia privind sancțiunile sunt o problemă?

Potrivit lui Cătălin Buciumeanu, o victorie a Ilianei Iotova în turul decisiv ar întări alinierea politică dintre președinție și guvernul condus de Rumen Radev.

Această configurație, deși nu implică controlul direct al Moscovei asupra Sofiei, ar putea oferi Kremlinului șansa de a vedea Bulgaria mai reținută în aplicarea sancțiunilor sau în oferirea de sprijin militar pentru Ucraina.

Ce ar trebui să ne îngrijoreze mai mult este contextul politic în care se desfășoară aceste voturi. În luna aprilie a anului 2026, alianța Bulgaria Progresistă, condusă de Rumen Radev, a câștigat majoritatea absolută în parlament, cucerind 131 din cele 240 de mandate disponibile.

Radev a fost numit ulterior prim-ministru. Ca urmare, Bulgaria nu mai suferă de aceeași fragmentare legislativă care a marcat viața politică a țării în anii trecuți. O eventuală guvernare stabilă.

Desigur, Bulgaria funcționează ca o republică parlamentară, iar șeful de stat nu dictează singur politica externă. Totuși, funcția prezidențială va modela discursul public, agenda de securitate și modul în care societatea se raportează față de partenerii străini. Pentru Kremlin, o asemenea structură de putere poate reprezenta o ocazie, în măsura în care determină poziția Bulgariei față de Federația Rusă.

Aceasta este o analiză a consecințelor geopolitice, nu o declarație despre controlul Moscovei asupra autorităților din Sofia.

Există un alt aspect esențial: extrema dreaptă cu simpatii ruse nu se află într-o creștere electorală constantă.

Formațiunea Renașterea a pierdut din prezența sa în parlament în urma voturilor din aprilie. Astfel, poziția a treia obținută de Kostadinov nu dovedește că societatea bulgară se radicalizează uniform spre Rusia, a continuat analistul.

Cătălin Buciumeanu detaliază de ce o eventuală neconcordanță dintre București și Sofia în privința sancțiunilor, sprijinului pentru Ucraina sau evaluării amenințării rusești ar putea complica stabilirea unor poziții regionale comune, în ciuda colaborării recente în domeniul securității maritime la Marea Neagră.

„Din punctul de vedere al României, miza este enormă. Bulgaria este vecinul nostru direct, membru al NATO și al Uniunii Europene, iar cele două țări împart responsabilități strategice în zona Mării Negre. O eventuală divergență. Pe de altă parte, colaborarea recentă dintre Sofia și București în securitatea maritimă arată că există încă interese de apărare comune, indiferent de diferențele de tonalitate politică”, a precizat Cătălin Buciumeanu.

Specialistul subliniază că Rusia nu este ținută să controleze direct toate forțele politice care favorizează dialogul cu Moscova pentru a culege beneficii strategice. Este uneori suficient ca deciziile unor guverne europene să încetinească răspunsul colectiv al Uniunii Europene sau să micșoreze presiunea asupra agresiunii ruse în Ucraina.

„Aici lecția geopolitică este mai largă. Rusia nu trebuie neapărat să deține controlul total. În Bulgaria, întrebarea corectă este dacă viitoarele decizii ale conducerii vor întări sau vor slăbi capacitatea țării de a contribui la securitatea europeană. Acesta este testul autentic al orientării sale geopolitice”, a încheiat Cătălin Buciumeanu.