Nota GM-0186Energie
Iranul oferă bani cetățenilor care reduc consumul de gaze în această iarnă
Bani în cont pentru cine face economie? Teheranul a lansat o campanie națională menită să încurajeze populația să facă economie la gaze, promițând compensații bănești directe pentru fiecare efort…

Bani în cont pentru cine face economie?
Teheranul a lansat o campanie națională menită să încurajeze populația să facă economie la gaze, promițând compensații bănești directe pentru fiecare efort în acest sens. Într-o intervenție publică transmisă duminică, președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, i-a îndemnat pe iranieni să taie consumul de energie cu cel puțin zece procente.
Măsura vine exact în pragul sezonului rece, când rețelele de aprovizionare gâfâie sub presiune, arată datele difuzate de AFP și preluate de Agerpres.
Republica Islamică se lovește de multă vreme de o criză cronică a gazelor, o resursă vitală pentru încălzirea locuințelor.
Lucrurile s-au înrăutățit însă grav după conflictul izbucnit la sfârșitul lunii februarie, marcat de atacurile aeriene comune ale Israelului și Statelor Unite. Ghalibaf a subliniat că e nevoie de o mobilizare generală ca să se treacă cu bine peste iarnă.
De unde vine acest deficit uriaș de gaze?
„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare naţională este esenţială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puţin 10%”, a spus el, conform înregistrărilor difuzate de presa locală.
Mai mult, liderul legislativ a dat asigurări că banii economisiți prin reducerea consumului vor ajunge instantaneu în conturile bancare ale cetățenilor.
Potrivit datelor oficiale, instalațiile de procesare a gazelor din sudul țării au fost grav avariate în urma raidurilor americane, iar mai multe rafinării au fost scoase din joc. Încă de la începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref avertiza, într-un comunicat transmis de agenția IRNA, că deficitul zilnic de gaze din iarna aceasta va urca între 100 și 250 de milioane de metri cubi, exact din cauza pagubelor de război.
Cât de tensionată este situația pe teren?
Nici contextul geopolitic nu oferă prea multe speranțe de liniște.
Deși un armistițiu încheiat în aprilie pusese capăt la circa 40 de zile de bombardamente grele, iar în iunie s-a semnat un memorandum pentru stingerea definitivă a conflictului, acordul s-a prăbușit luna următoare.
De atunci, dialogul diplomatic bate pasul pe loc. Acum, luptele s-au mutat în Strâmtoarea Ormuz, o rută cheie pe care Teheranul susține că o controlează.
În replică, Washingtonul a impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene, sufocând și mai mult o economie deja îngenuncheată de zeci de ani de sancțiuni internaționale.



