Miza Donbasului în umbra negocierilor de pace pregătite de SUA

Ce urmărește Washingtonul în Donbas?

Într-o declarație care ar putea prefigura strategia diplomatică a Washingtonului pentru tratativele trilaterale de luna viitoare, șeful diplomației americane, Marco Rubio, a subliniat că esența războiului declanșat de Moscova împotriva Kievului se reduce la stăpânirea regiunii Donbas. Aceste cuvinte au fost rostite într-un interviu acordat publicației India Today, în timpul unei vizite oficiale în India.

Discuțiile se concentrează, în esență, asupra unei singure regiuni a țării.

Este vorba despre aproximativ 11% din teritoriul ucrainean, un spațiu pe care Rusia îl dorește, dar nu reușește să-l cucerească prin mijloace militare, în timp ce Kievul refuză să-l cedeze, a explicat Rubio.

Declarațiile vin pe fondul pregătirilor pentru negocieri de pace între Statele Unite, Ucraina și Rusia, programate pentru noiembrie. În ultimele săptămâni, echipa președintelui Donald Trump a nuanțat poziția față de Moscova, inclusiv prin suspendarea unor sancțiuni și continuarea achizițiilor de motorină rusească.

Sunt ambițiile Kremlinului limitate doar la o regiune?

Prezentarea conflictului drept o dispută teritorială restrânsă riscă să minimizeze amploarea invaziei ruse și obiectivele reale ale Kremlinului. Deși cucerirea Donbasului rămâne un punct central, președintele rus Vladimir Putin a sugerat în repetate rânduri că are ambiții mult mai mari. În iunie 2025, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, Putin a afirmat că rușii și ucrainenii alcătuiesc „un singur popor”, adăugând că, în acest sens, „întreaga Ucraină este a noastră”.

Regiunea Donbas cuprinde provinciile Donețk și Lugansk. În partea din Donețk se află un nod critic al apărării ucrainene, format din patru centre industriale dispuse pe un ax nord-sud: Sloviansk, Kramatorsk, Drujkivka și Kostiantinivka.

Deși Rusia a stabilit mai multe termene pentru ocuparea completă a zonei, acestea au fost ratate în mod repetat. În cadrul contraofensivei ucrainene „Operațiunea Vivaldi”, trupele Kievului au reușit să avanseze în anumite sectoare ocupate din Donețk. La 18 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că, în toamna curentă, Ucraina a eliberat mai mult teritoriu decât a reușit Rusia să cucerească.

Ce cere Moscova la masa verde?

În cadrul demersurilor diplomatice coordonate de Washington, Moscova a cerut retragerea totală a forțelor ucrainene din Donbas, respingând orice armistițiu care nu include această concesie. Practic, Rusia solicită Kievului să predea teritorii pe care armata lui Putin nu le-a putut ocupa prin forța armelor.

Întrebat despre complexitatea situației, Rubio a descris conflictul drept „dificil” și a recunoscut că Ucraina are „motive întemeiate” pentru a-și apăra suveranitatea și securitatea pe termen lung.

În timp ce Rubio vorbea despre o simplă dispută regională, intensitatea atacurilor rusești a crescut considerabil în ultimul an. La doar o zi după interviul secretarului de stat, loviturile asupra infrastructurii energetice s-au soldat cu opt morți și 67 de răniți, potrivit autorităților ucrainene.

Va ceda Kievul teritorii pentru pace?

Ecourile războiului au depășit granițele: pe 23 octombrie, o dronă rusească cu motor cu reacție, de tip Geran, s-a prăbușit în apropierea unor case dintr-un sat din centrul Republicii Moldova.

Președinta Maia Sandu a calificat incidentul drept „cel mai recent act periculos al Rusiei”.

La începutul aceleiași săptămâni, Zelenski s-a arătat dispus să înghețe liniile frontului pentru oprirea luptelor, o idee susținută de Kiev, dar respinsă categoric de Moscova. Într-o inițiativă diplomatică din anul trecut, Trump a sugerat că un schimb de teritorii ar putea fi inevitabil pentru încheierea războiului.

Atunci, mai multe surse au relatat că Rusia ar fi cerut ca Ucraina să cedeze restul provinciei Donețk aflat încă sub control ucrainean. Disputa teritorială rămâne, așadar, principalul zid în calea păcii, cu Rusia cerând cedări teritoriale și Ucraina luptând pentru propria supraviețuire.