Cum Trump remodelează coalițiile europene prin sprijinirea extremistei

Poți crede că Washingtonul vrea să spargă coaliția poloneză?

Presiunea pe care o exercită administrația Trump asupra Europei Centrale și de Est e tot mai vizibilă. Strategia e clară: susținerea politicienilor apropiați de mișcarea MAGA. Nu e vorba doar de declarații publice, ci de o influență directă asupra componenței guvernelor naționale, favorizând forțele naționaliste și de extremă dreaptă care critică sprijinul pentru Ucraina. Anne Applebaum, jurnalistă la The Atlantic și soția Radosław Sikorski, ministrul polonez de externe, a semnalat o contradicție fundamentală: Washingtonul încurajează europenii să își asume responsabilitatea apărării, dar sprijină tocmai acei politicieni care se opun acestui efort de reînarmare și cooperare militară.

Cazul Poloniei e cel mai ilustrativ. În primăvară, conform sursei din presa poloneză, președintele american a transmis un mesaj direct ministrului apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, sugerându-i că ar fi mai bine primit la Washington dacă ar părăsi coaliția actuală și s-ar alia cu partidele naționaliste și de extremă dreaptă. Propunerea a fost făcută în contextul unei ceremonii de decorare a unui soldat american care salvase un militar polonez în Afganistan. Deși a auzit sfatul, Kosiniak-Kamysz, liderul Partidului Popular Polonez, a ales să rămână în coaliția de guvernare, ignorând sugestia americană.

Cine e sprijinit de SUA în România?

Situația din România a fost raportată de The Wall Street Journal și Financial Times, subliniind rolul Kimbrley Guilfoyle, atunci ambasadoare SUA în Grecia. În martie, la o cină în Atena, ea a discutat despre fragilitatea coaliției guvernamentale din București, declarând că SUA „pot face asta cu orice țară vor”. Deși ea și avocatul ei au negat ulterior existența acestei conversații, Guilfoyle promova activ „coridorul vertical de gaze”, o rețea de conducte care conectează Grecia, România, Ucraina și alte țări din sud-estul Europei, încurajând achiziția de gaz natural lichefiat american. Pe atunci, prim-ministrul Ilie Bolojan susținea construcția conductei, dar se opunea cumpărării de gaz american, considerând că prețul era necompetitiv în contextul în care România pregătea exportul propriului gaz. La acea cină, era prezent și Sorin Grindeanu, liderul social-democraților, partid care face parte din coaliția Bolojan.

De ce vrea Washingtonul să spargă cordonul sanitar în Germania?

Mai târziu, social-democrații au părăsit guvernul și au votat, împreună cu extrema dreaptă, moțiunea de cenzură. Deși Grindeanu și George Simion, liderul extremei drepte, au negat influența americană asupra votului, Simion a numit-o pe Guilfoyle „un bun prieten”. În luna mai, Parlamentul a retras încrederea guvernului proeuropean: 281 de parlamentari au votat pentru demitere, depășind pragul minim de 233 de voturi necesar.

În Germania, dinamica e similară, cu presiuni pentru spargerea „cordonului sanitar”, tradiția de a nu aduce la putere partide care simpatizează cu fascismul. O parte din politica conservatoare CDU crede că Washingtonul dorește o coaliție cu AfD în loc de cea cu social-democrații. Trump nu s-a adresat direct liderilor CDU, dar a salutat public succesul AfD în alegerile din Saxonia-Anhalt, unde partidul a obținut 43,8% din voturi. Înaintea alegerilor pentru Bundestag, Elon Musk a participat online la un eveniment al AfD, iar algoritmul rețelei X amplifică impactul mesajelor sale. Un înalt membru al CDU a relatat că, când o delegație de parlamentari a vizitat Washingtonul, la Pentagon și la Departamentul de Stat au fost primiți doar reprezentanți ai CDU și ai AfD, excludând social-democrații, care au refuzat aceste întâlniri. Acest gest a fost interpretat ca un semnal clar: singurul partener recunoscut la Washington e AfD.

Ce înseamnă asta pentru sprijinul pentru Ucraina?

Între timp, AfD lucrează la o strategie de revizuirea tratatelor UE, cu un posibil referendum privind ieșirea din Uniune doar dacă reformele eșuează.

Unde e contradicția cu poziția oficială a SUA?

Această orientare are consecințe directe pentru Ucraina, deoarece politicienii susținuți de Washington au poziții critice față de sprijinul militar. Copreședinta AfD, Alice Weidel, se opune ajutorului militar pentru Ucraina și cooperării în apărare cu alte țări europene. Pe 24 septembrie, gruparea parlamentară a AfD a depus în Bundestag o propunere care prevede refuzarea aderării Ucrainei la UE și a garanțiilor militare, precum și oprirea ajutorului german (cu excepția celui umanitar) până la începerea negocierilor cu Rusia. Tino Chrupalla, celălalt copreședinte al partidului, cere retragerea trupelor americane din Germania. În România, George Simion a pledat pentru restabilirea granițelor din 1940, inclusiv a teritoriilor aparținând acum Ucrainei. Extrema dreaptă poloneză repetă narațiuni antieuropene și antiucrainene, care sunt populare atât la Washington, cât și la Moscova.

Această strategie se contrazice poziția oficială a SUA. Elbridge Colby, secretarul adjunct de Război, a declarat la sediul NATO că partenerii europeni trebuie să își asume responsabilitatea apărării lor. Dar tocmai acei politicieni pe care Washingtonul îi sprijină se opun tocmai acestui efort de reînarmare și cooperare militară. Contradicția e evidentă: SUA încurajează europenii să se apere singuri, dar sprijină forțele care se opun tocmai acestei strategii.