Un nou Consiliu NATO-Rusia? Planul lui Jared Kushner care stârnește îngrijorare în capitalele europene

Financial Times a raportat că democrații pregătesc deja un pachet de asistență militară pentru Ucraina

În peisajul geopolitic actual, o propunere venită din cercurile președintelui american Donald Trump, facilitată de ginerele acestuia, Jared Kushner, generează o rezonanță de îngrijorare în cadrul capitalelor din Europa. Această inițiativă sugerează o posibilă reîncadrare a relațiilor dintre NATO și Rusia, dar întâmpină o rezistență fermă din partea comunității europene.

Kushner promovează un model de dialog privind securitatea europeană, care are ca inspirație structura anterioară a Consiliului NATO-Rusia. Acest plan este propus concomitent cu eforturile diplomatice menite să ducă la stabilirea unui armistițiu în conflictul inițiat de Moscova împotriva Ucrainei.

Jurnalistul David Ignatius, reprezentant al Washington Post, subliniază că Kushner susține instituirea unor întâlniri multilaterale extinse între Rusia și țările europene, axate pe definirea securității continentului în perioada post-conflict.

Istoria Consiliului NATO-Rusia indică faptul că acesta a fost stabilit în anul 2002, având ca scop dezvoltarea colaborării politico-militare și facilitarea dialogului între statele membre ale Alianței Nord-Atlantice și Moscova. Cu toate acestea, activitatea acestui consiliu a fost suspendată în anul 2014, ca răspuns direct la intervenția militară rusă în teritoriul ucrainean și la anexarea ilegală a Crimeei.

O condiție esențială impusă de autoritățile europene este că orice discuții referitoare la o nouă structură de securitate continentală pot avea loc doar după ce lupta în Ucraina se va încheia formal. Deși oficialii europeni nu resping complet dialogul cu Rusia, poziția lor rămâne clară: prioritatea absolută este încetarea ostilităților.

Un oficial dintr-o națiune aliaată Statelor Unite, intervievat de David Ignatius, a menționat că ambele direcții de acțiune – eforturile de armistițiu și discuțiile de securitate – sunt în curs de desfășurare. Totuși, acesta a avertizat cu fermitate că un pact de pace privind Ucraina trebuie să fie finalizat înainte de orice negociere privind arhitectura de securitate europeană.

În același timp, un alt înalt funcționar din Europa a calificat inițiativa Kushner drept o abordare cu riscuri semnificative. Cu toate acestea, a exprimat o preferință pentru participarea la negocieri, chiar și în condiții dificile, în detrimentul izolării. Acesta a precizat: Deși această metodă implică pericole considerabile pentru noi, este preferabil să ne implicăm decât să rămânem în afara mesei; totuși, perspectiva noastră rămâne fixată pe faptul că aceste subiecte pot fi abordate numai după ce războiul s-a oprit.

Procesul negociatoriu nu va fi unul simplu.

Deși liderii principali ai Europei ar putea susține inițiativa americană, există un acord general în rândul lor că orice dialog între Europa și Rusia trebuie să înceapă doar după ce focul din Ucraina s-a stins. Diferența fundamentală între viziunea americană, reprezentată de Kushner, și cea europeană rezidă în cronologia etapelor: Kushner advocată o desfășurare simultană a celor două procese diplomatice, în timp ce europenii, care sprijină ferm Ucraina, insistează pe obținerea armistițiului ca premisă obligatorie.

În contextul acestor discuții, președintele rus Vladimir Putin ar fi manifestat interes pentru un plan de securitate european la nivel continental, în cadrul unei întâlniri programate pentru 21 octombrie în Sankt Petersburg, împreună cu Steve Witkoff, emisarul special al Casei Albe și partenerul lui Kushner în misiunea diplomatică americană.

În data de 5 noiembrie, Donald Trump a avut o întâlnire la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, emisarul președintelui rus

În data de 5 noiembrie, Donald Trump a avut o întâlnire la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, emisarul președintelui rus. În aceeași zi, liderul american nu s-a întâlnit cu delegația ucraineană, care se afla și ea în Washington. Mai ulterior, Trump a exprimat intenția de a realiza un „mare acord”, care ar trebui să includă nu doar Ucraina, ci și „întreaga Europă”. Totuși, David Ignatius consideră această viziune prematură, având în vedere discuțiile recente purtate cu oficiali europeni care nu au confirmat această etapă.

În ceea ce privește relațiile cu Rusia și Ucraina, Donald Trump trebuie să ia în considerare și noua configurație politică rezultată din alegerile intermediare din Statele Unite. Capacitatea sa de a negocia un acord de pace favorabil Moscovei ar putea fi limitată de modificarea echilibrului în Congres, în timp ce perspectiva unei creșteri a sprijinului american pentru Kiev pare să se consolideze.

Începând cu luna ianuarie, democrații vor prelua controlul asupra noului Congres, având potențialul de a deține o majoritate bipartizană puternică în favoarea intereselor Ucrainei. Democrații ar putea colecta voturi suficiente pentru implementarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și pentru aprobarea unui nou pachet de ajutor destinat capitalei ucrainene.

Financial Times a raportat că democrații pregătesc deja un pachet de asistență militară pentru Ucraina, estimat la 15 miliarde de dolari. Dacă acest ajutor ar beneficia și de sprijinul unor republicani, pe care Trump nu ar mai putea influența cu aceeași ușurință, susținătorii ucraineni din Congres ar putea ajunge chiar la majoritatea necesară pentru a contracara un eventual veto prezidențial.

Printre măsurile pe care Congresul ar putea le adopta se numără introducerea de noi restricții împotriva Rusiei, după ce Trump a refuzat să le implementeze luna trecută. De asemenea, se poate anticipa oprirea importurilor de motorină din Rusia și aprobarea livrărilor de armament pentru Ucraina, acoperind atât operațiuni ofensive, cât și cele defensive.

Democrații și republicani ar putea, de asemenea, să întărească poziția Kievului la masa negocierilor prin consolidarea apărării orașelor ucrainene în perioada invernală.

O soluție tehnică sugerată în analiza este implicarea lui Elon Musk pentru extinderea accesului Ucrainei la serviciul de comunicații prin satelit Starlink. Această facilitare ar putea îmbunătăți semnificativ capacitatea forțelor ucrainene de a ataca instalațiile rusești de lansare a rachetelor balistice.

În schimb, Ucraina ar putea accepta să își suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești de petrol, conform solicitării lui Donald Trump, în schimbul unor capacități suplimentare de protecție a populației civile.

CNN a evaluat că noua propunere a administrației Trump privind Ucraina ar putea avea un efect contrar așteptat, stimulând Vladimir Putin să intensifice conflictul. Deși discuțiile despre un „mare acord”, promovate de Trump și Kushner, s-ar putea să nu se materializeze, ele ar putea crea o fereastră temporală de oportunitate pentru Kremlin, încurajând conducerea rusă să își asume riscuri și mai mari pe scena internațională.

Ideea de a încorpora Rusia într-un nou sistem de securitate europeană, propus de administrația Trump, a fost întâmpinată cu o notă de scepticism în mai multe capitale europene. Oficialii din acele națiuni se tem că această inițiativă ar putea consolida încrederea lui Putin și, implicit, ar putea induce Moscova să adopte o atitudine și mai inflexibilă în conflictul cu Ucraina, subminând astfel orice prospect de pace durabilă.

Această divergență fundamentală între prioritățile americane (simultanitate) și cele europene (armistițiu ca precondiție) definește complexitatea negocierilor viitoare.