Nota GM-0865Alianțe
Planul secret al lui Putin: Cum vrea să paralizeze NATO
Veto-ul rus asupra NATO Viziunea lui Vladimir Putin de a reface imperiul rus pe scară continentală nu mai este o ipoteză, ci o strategie clară care îngrijorează Occidentul. Declarațiile recente…

Veto-ul rus asupra NATO
Viziunea lui Vladimir Putin de a reface imperiul rus pe scară continentală nu mai este o ipoteză, ci o strategie clară care îngrijorează Occidentul.
Declarațiile recente ale lui Jared Kushner, apropiatul lui Trump, privind necesitatea unei „structuri europene de securitate mai extinse” într-un eventual pact de pace cu Ucraina, nu necesită decodare complexă.
Ele reflectă, de fapt, cerința inițială a Kremlinului, prezentată în decembrie 2021, conform informațiilor obținute de Telegraph. Termenul folosit de Kushner este codul diplomatic pentru neutralizarea relevanței NATO pentru cele 16 state membre care au aderat după 27 mai 1997. Scopul este simplu: dezintegrarea sistemului de securitate european actual și readucerea Rusiei la controlul asupra moștenirii sale imperiale.
Se pune întrebarea: ar sprijini administrația Trump acest proiect? În urmă cu aproape cinci ani, Putin a clarificat direcția, prezentând un document de tratat cu nouă articole. Articolul 4 impunea interzicerea desfășurării de „forțe militare și echipamente de armament” în cele 16 națiuni care au alăturat alianței după data menționată. Consecința ar fi fost fatală: apartenența la NATO a aliaților din est de Germania – România, Polonia, Cehia, statele baltice – ar fi devenit irelevantă. Fără capacitatea de a-i proteja, statutul de aliat își pierde orice sens. Logica impune că, dacă nu poți apăra teritoriul colegilor, alianța nu mai există.
Această cerință se încadrează în tiparul de concesie aparentă, dar strategică, specific diplomației ruse.
Trucul diplomatic rus
Putin propune permisiunea desfășurărilor militare în statele NATO post-1997 doar în „circumstanțe excepționale”, de exemplu, dacă o națiune ar trebui să „anuleze o amenințare la adresa securității”.
Dar cu o condiție strictă: „concorda tuturor părților”, inclusiv a Rusiei. Practic, NATO ar putea interveni doar pentru a opune o invazie rusă asupra Letoniei dacă Rusia ar accepta în prealabil respingerea propriei agresiuni. Dacă invadatorul refuză, NATO ar fi obligat să abandoneze Letonia în fața influenței ruse.
Acesta este mesajul pe care Putin îl transmite mereu când discută despre o nouă structură de securitate: un sistem care să neutralizeze NATO și să îi ofere libertate de a invada orice vecin.
Administrațiile americane anterioare au înțeles perfect această capcană. De aceea, Europa și președintele Joe Biden au respins propunerea Rusiei în decembrie 2021. Acest moment a evidențiat motivul profund pentru care Putin dorea posibilitatea de a ataca vecinii, ceea ce s-a manifestat cu atacul asupra Ucrainei două luni mai târziu.
De ce Trump nu poate ceda
Contextul actual este însă mai complex. Cine are încredere în Donald Trump că va opune rezistență viziunii lui Putin de a reduce Europa Centrală la o zonă vulnerabilă? Președintele american anticipează cu interes negocierile de pace trilaterale programate la Abu Dhabi săptămâna viitoare, unde va menționa un „mare acord” care depășește subiectul Ucrainei.
Totuși, acceptarea planului lui Putin nu este o opțiune ușoară. Europa nu va accepta o regresie la perioada Uniunii Sovietice, adică înainte de 1990.
Chiar dacă Trump ar decide brusc să retragă trupele americane din statele NATO post-1997, o prezență militară semnificativă ar persista: 1.000 de soldați britanici în Estonia, 2.000 de militari canadieni în Letonia, 2.000 de germani în Lituania și mii de alți aliați în țările vecine.
Congresul SUA a impus, de asemenea, restricții clare prin Legea de autorizare a apărării naționale din 2025, care stabilește un prag minim de 76.000 de militari americani necesari în Europa.
Trump nu poate îndeplini dorința supremă a lui Putin – retragerea completă a forțelor americane – și nici nu poate forța membrii NATO să abandoneze aliații.



