UE renunță la statutul de membru asociat pentru Canada. De ce s-au opus statele europene?

Se teme UE de reacția lui Donald Trump?

Uniunea Europeană a abandonat intenția de a acorda Canadei statutul de membru asociat, o inițiativă blocată de rezistența mai multor state membre. Decizia a fost confirmată în proiectul declarației comune care va fi prezentat în cadrul summitului UE-Canada, programat pentru joi la Montreal.

Evenimentul este găzdit de prim-ministrul canadian Mark Carney, iar documentul final urmează să fie aprobat și făcut public vineri.

Propunerea inițială a fost lansată în septembrie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ideea a surprins guvernele din mai multe țări ale blocului comunitar, inclusiv Germania, Franța și Grecia, care s-au opus ferm acestei formule.

Motivele au fost duble: pe de o parte, un astfel de statut nu are precedent în dreptul UE și nu este prevăzut de legislația actuală; pe de altă parte, statele menționate s-au temut că mișcarea ar putea fi interpretată greșit la Washington.

Versiunea anterioară a documentului conținea un angajament al părților de a defini până în 2027 ce ar înseamna concret acest statut de asociere. Noua redactare elimină însă denumirea specifică și o înlocuiește cu expresia „asociere tot mai strânsă” între cele două entități, fără ca Ottawa să dobândească drepturi de plină membrăție.

Textul continuă totuși să sublinieze dorința ambelor părți de a întări legăturile economice și de securitate.

Ce spune premierul Mark Carney despre acest compromis?

Contextul geopolitic explică de ce Canada caută activ o apropiere de Europa. Prim-ministrul Mark Carney a făcut din reducerea dependenței față de Statele Unite o prioritate majoră a guvernului său.

Strategia este accelerată de deteriorarea relațiilor dintre Ottawa și Washington, o consecință directă a taxelor vamale impuse de președintele Donald Trump asupra produselor canadiene. Un parteneriat mai strâns cu UE ar putea deschide noi piețe și surse de securitate, oferind Canadei o marjă mai mare de autonomie.

Totuși, această mișcare nu este lipsită de riscuri. Apropierea de Europa poate intensifica tensiunile cu administrația Trump, în pline negocieri comerciale. Trump a denumit anterior „ridicolă” ideea ca vecinul nordic să devină membru asociat al Uniunii și a avertizat că, dacă va interpreta această apropiere drept un „act ostil”, SUA ar putea întrerupe schimburile comerciale cu Europa în mai multe sectoare.

În ciuda disputei privind nomenclatura, prim-ministrul Carney a încercat să minimizeze importanța numelui dat parteneriatului. Într-o declarație făcută marți, el a subliniat că „vestea bună este că nu contează denumirile specifice sau nomenclatura. Ceea ce contează este diferența pe care o va face în viața canadienilor”.

Dincolo de axa economică și de securitate, declarația comună reafirmă angajamentul ambelor părți față de ordinea internațională bazată pe reguli. Documentul exprimă, de asemenea, regretul profund al UE și al Canadei față de sancțiunile cu care administrația Trump a vizat Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga.

Această poziție comună subliniază coerența valorilor democratice și a dreptului internațional, elemente cheie ale noii relații dintre cele două entități.