SUA cere europenilor să calmeze discursul despre Rusia pentru a relansa negocierile de pace în Ucraina

Cine e din spatele cererii?

Washington-ul a transmis partenerilor din NATO o cerere neobișnuită: să atenuieze tonul criticelor la adresa Moscovei, pentru a redeschide canalul de dialog privind pacea în Ucraina. Solicitarea a fost adresată unor state baltice — Estonia, Letonia și Lituania, conform unor surse citate de Reuters. Inițiativa vine în contextul eforturilor administrației Trump de a reactiva negocierile de pace.

Elbridge Colby, șeful politiciei de apărare la Pentagon, a fost implicat direct în transmiterea acestor mesaje.

În cadrul unor consultări bilaterale, oficialii americani au subliniat că limbajul excesiv de dur la adresa Rusiei poate fi contraproductiv pentru obiectivul de a obține un acord de încetare a ostilităților.

Preocuparea principală a Washington-ului vizează declarațiile publice ale unor lideri europeni, care descriu Rusia ca o putere în declin, care recurge la măsuri disperate pe măsură ce invazia din Ucraina avansează cu dificultăți crescânde.

Un oficial din spațiul baltic a primit recent o comunicare directă din partea lui Colby, în care se solicita evitarea oricărei provocări verbale la adresa Kremlinului. Colby a indicat ca exemplu criticile publice în care Rusia era caracterizată drept „încolțită ca un șobolan”, considerând că un asemenea limbaj nu este util pentru negociere.

La sfârșitul lunii septembrie, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, l-a descris pe Vladimir Putin drept „un șobolan încolțit”, sugerând că liderul rus recurge la operațiuni de sabotaj în Europa pe măsură ce războiul devine tot mai dificil pentru Moscova.

De ce e important tonul?

Un alt oficial european a caracterizat astfel mesajul transmis în privat de reprezentanții Pentagonului: „Vă ajutăm. Americanii sunt acolo. Doar nu faceți prea mult zgomot. Nu faceți gălăgie.” Într-o altă întâlnire recentă, oficialii americani au cerut unei delegații estoniene să adopte o poziție „echilibrată” în comunicarea publică, iar sursele Reuters susțin că discuțiile nu au avut un caracter conflictual.

Întrebat despre aceste informații, un reprezentant al Pentagonului a răspuns: „Conversațiile private dintre aliați sunt exact asta, private, așa că nu vom comenta aceste acuzații.” Această poziție reflectă o dezbatere mai amplă în cadrul NATO privind modul în care statele membre ar trebui să se exprime public despre Rusia.

Unii oficiali occidentali consideră că accentuarea amenințării din partea Moscovei ar putea servi intereselor Kremlinului, care încearcă să răspândească teamă și să erodeze sprijinul pentru Ucraina. Alți susțin că guvernele europene trebuie să fie transparente privind riscurile, astfel ca cetățenii să înțeleagă de ce sunt necesare investiții suplimentare în apărare și anumite sacrificii.

Acest argument este invocat în contextul intensificării presupuselor operațiuni de sabotaj desfășurate pe continent, pe care Rusia le-a negat.

Un oficial european citat de Reuters a menționat că recomandările Pentagonului au fost surprinzătoare, având în vedere că serviciile de informații din statele baltice au minimalizat în ultimele luni probabilitatea ca Rusia să testeze angajamentul NATO privind apărarea colectivă. Alte servicii de informații occidentale au avertizat public că Moscova ar putea intensifica semnificativ operațiunile de sabotaj în perioada următoare.