Pentagonul le cere liderilor europeni să potolească retorica la adresa Rusiei

Mesaje ferme pentru țările baltice!

În ultimele săptămâni, oficialii Pentagonului au bătut la ușa mai multor state membre NATO pentru a le cere să-și tempereze discursul la adresa Moscovei. Washingtonul susține că unele luări de poziție ale liderilor europeni subminează de fapt securitatea continentului.

Patru surse apropiate de aceste discuții au dezvăluit situația pentru Reuters, vineri.

Printre statele vizate de aceste mesaje de prudență se numără Lituania, Letonia și Estonia. Liderii de acolo au primit recomandări clare să-și modereze declarațiile publice, totul sub rezerva anonimității.

Ce spun oficialii americani în culise?

Rămâne însă neclar dacă avertismentele transmise în cadrul reuniunilor bilaterale au ajuns și la alte guverne europene.

Aceste presiuni din partea Statelor Unite vin în timp ce administrația Trump încearcă să relanseze o soluție negociată pentru a opri războiul din Ucraina.

Noua strategie combină oferirea unor stimulente Moscovei — cum ar fi relaxarea sancțiunilor — cu presiunea pusă pe Kiev pentru a sista atacurile asupra infrastructurii energetice rusești.

Dezbatere aprinsă în interiorul NATO!

Chestionat pe marginea acestui subiect, un reprezentant al Pentagonului a evitat un răspuns direct: „Conversațiile private dintre aliați rămân private. Prin urmare, nu vom comenta aceste declarații”.

Printre replicile care au iritat Washingtonul se numără teza vehiculată de unii lideri europeni, conform căreia Rusia ar fi prinsă în capcană și ar recurge la disperare pe măsură ce invazia bate pasul pe loc. Elbridge Colby, șeful politicii de apărare a Pentagonului și o piesă centrală în reevaluarea trupelor americane din Europa, este cel care a transmis o parte din aceste mesaje, susțin sursele.

Abordarea Washingtonului reflectă o dispută mai veche din interiorul alianței referitoare la gestionarea publică a amenințării ruse.

Pe de o parte, unii oficiali occidentali avertizează că o retorică alarmistă face jocul Kremlinului, care profită de ea pentru a semăna panică și a șubrezi sprijinul pentru Ucraina.

Cum sunt interpretate provocările la Moscova?

Pe de altă parte, sunt voci care susțin că guvernele europene trebuie să fie total transparente cu propriii cetățeni. Doar așa populația poate înțelege de ce este nevoie de sacrificii financiare și materiale uriașe pentru a ține Rusia la distanță.

Tensiunea este cu atât mai mare cu cât serviciile notează o intensificare a campaniei clandestine de sabotaj a Rusiei pe teritoriul european. Moscova a negat în mod repetat orice implicare în astfel de acțiuni.

O sursă a relatat că Elbridge Colby i-ar fi transmis recent unui oficial baltic că rușii nu trebuie „provocați”.

Declarații controversate la Tallinn!

În discuție, oficialul american a dat ca exemplu negativ declarațiile unor politicieni europeni care au afirmat că Rusia a ajuns „la colț ca un șobolan”.

Deși nu a fost indicată o declarație exactă, la sfârșitul lunii septembrie, premierul estonian Kristen Michal l-a descris pe Vladimir Putin drept un lidercolțuros, sugerând că acesta apelează la sabotaje în Europa pentru că se simte sufocat în Ucraina.

La o altă reuniune recentă, Pentagonul a cerut unei delegații estoniene mai multă moderație în discurs, deși nu au fost invocate plângeri legate de o anumită declarație anume. Între timp, ministerele apărării din Lituania, Letonia și Estonia au refuzat să comenteze situația, la fel ca sediul central al NATO.