Nota GM-0453Alianțe
România atacă la OSCE: Moscova, responsabilă pentru sabotajul de la Brașov
A murit oare securitatea în Marea Neagră? Autoritățile de la București cer lămuriri la cel mai înalt nivel internațional. România a solicitat statelor membre ale OSCE să recunoască implicarea…

A murit oare securitatea în Marea Neagră?
Autoritățile de la București cer lămuriri la cel mai înalt nivel internațional.
România a solicitat statelor membre ale OSCE să recunoască implicarea directă a Moscovei în sabotajul care a provocat un incendiu la complexul industrial Carfil din Brașov, pe 14 septembrie 2026.
Mişcarea face parte dintr-o ofensivă diplomatică mai amplă, menită să-i trezească pe aliații din NATO și UE la realitatea dură a războiului hibrid. Ministerul de Externe bate moneda pe faptul că acest episod nu e o iradiere izolată, ci face dintr-un șir tot mai dens de provocări.
Investigația de la Brașov, derulată umăr la umăr cu partenerii externi, vine la pachet cu o poziție dură a României față de măcelul pe care Rusia îl face printre navele comerciale din Marea Neagră. Vorbim de pierderi de vieți omenești și de o sfidare pe față a dreptului internațional, care sugrumă libertatea de navigație.
Cine ține spatele României la Viena?
Colac peste pupăză, bombardamentele rusești asupra infrastructurii civile ucrainene sparg constant și spațiul aerian românesc, transformând granițele noastre într-o zonă de ecou a frontului.
Peste 40 de state din OSCE n-au stat cu mâinile în sân și i-au trimis Bucureștiului mesaje de susținere. Ecoul s-a auzit în două runde-cheie de discuții: la Forumul de Cooperare în domeniul Securității, pe 28 octombrie 2026, și la Consiliul Permanent, o zi mai târziu, pe 29 octombrie, unde s-au strâns toate cele 57 de țări membre și partenerii lor.
În miezul acestor lupte de culise verbale, România a pus piciorul în prag pentru Ucraina, cerând oprirea măcelului și așezarea la masa negocierilor pentru o pace dreaptă și de durată.
Pentru cine are nevoie de un reminder, OSCE rămâne cea mai mică sau mai mare plasă de siguranță regională, cu 57 de state care încearcă să țină continentul pe linia de plutire prin Consiliul Permanent și Forumul de Cooperare.



