Pentagonul cere țărilor NATO să tempereze discursul la adresa Moscovei

Se caută oare o nouă diplomație la Washington?

Autoritățile de apărare din Statele Unite au trimis cereri oficiale mai multor state membre ale Alianței Nord-Atlantice, îndemnându-le să ajusteze tonul folosit în comunicatele publice referitoare la pericolul reprezentat de Federația Rusă. Conform a patru surse familiarizate cu subiectul, aceste solicitări s-au adresat specific Lituaniei, Letoniei și Estoniei, țări care au primit instrucțiuni de a-și tempera retorica.

Această mișcare se înscrie în eforturile actuale ale administrației Trump de a căuta o rezolvare negociată pentru conflictul din Ucraina. Noua abordare combină stimulente pentru Moscova, precum relaxarea sancțiunilor, cu presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra obiectivelor energetice ruse.

Un reprezentant al Pentagonului a comentat prudențios subiectul: „Conversațiile private dintre parteneri rămân confidențiale. Prin urmare, nu vom oferi detalii despre aceste declarații”. Printre exemplele de limbaj considerat excesiv de oficialii americani se numără afirmațiile liderilor europeni care descriau Rusia ca o forță „încolțită”, ce recurge la acțiuni disperate pe măsură ce invazia ajunge la un impas.

Elbridge Colby, o figură centrală în reevaluarea prezenței militare americane în Europa și responsabil pentru politica de apărare, a fost identificat ca unul dintre cei care au transmis aceste mesaje. Sursele subliniază că nicio interacțiune nu a fost conflictuală, ci a avut un caracter pur consultativ.

Cât de alarmist trebuie să fie tonul Alianței?

Dezbaterile din cadrul NATO se concentrează acum pe modul optim de prezentare publică a amenințării ruse.

O parte a oficialilor occidentali susține că amplificarea tonului alarmist ar putea fi exploatată de Kremlin, care încearcă să instileze frică și să erodeze sprijinul pentru Ucraina.

Pe de altă parte, mulți analiști subliniază că guvernele europene trebuie să fie transparente pentru a justifica cetățenilor necesitatea sacrificiilor financiare și materiale. Această dilemă devine tot mai acută în contextul în care Rusia pare să fi intensificat o campanie secretă de sabotaaj pe întregul continent, deși Moscova neagă orice implicare.

O sursă a povestit pentru Reuters că Colby a transmis recent unui oficial balțic sfatul de a nu „provoca” rușii. Ca exemplu de retorică neconstructivă, a fost citată tocmai comparația cu un „șobolan încolțit”. Deși nu este complet clar la ce afirmație se referea oficialul american, la finalul lunii septembrie premierul estonian Kristen Michal l-a caracterizat exact așa pe Vladimir Putin, sugerând că liderul rus recurge la acte de sabotaaj în Europa în timp ce forțele sale sunt împotmolite în Ucraina.

Într-o altă discuție recentă, echipa din Pentagon a îndemnat o delegație estoniană să fie mai măsurată în discursul public. Ministerele apărării din cele trei state balțice nu au răspuns solicitărilor de comentarii, iar sediul NATO a refuzat să emită declarații pe această temă.