Nota GM-0410Alianțe
NATO în Marea Neagră: cum descurajează Rusia și unde e vulnerabilă România
Cum poate NATO descuraja Rusia? George Scutaru, fost consilier prezidențial și acum șef al New Strategy Center, arată că eforturile NATO de a descuraja Rusia în Marea Neagră riscă să eșueze.…

Cum poate NATO descuraja Rusia?
George Scutaru, fost consilier prezidențial și acum șef al New Strategy Center, arată că eforturile NATO de a descuraja Rusia în Marea Neagră riscă să eșueze. Potrivit analizei sale, Moscova devine tot mai ofensivă tocmai pentru că Alianța nu trimite semnale suficiente de fermitate. Problema nu e doar a României, ci a întregii alianțe, care pare nesigură în fața provocărilor ruse.
Pentru a consolida apărarea maritimă, Scutaru propune transferul a mai multor capacități de observație și lovire în Marea Neagră. Deși navele de suprafață sunt limitate de Convenția de la Montreux – aplicată strict de Turcia, care controlează strâmtorile Bosfor și Dardanele – Alianța trebuie să rezolve provocarea navală prin coordonarea celor trei state riverane: Turcia, Bulgaria și România.
Conform tratatului din 1936, Ankara are dreptul de a interzice accesul navelor militare străine, ceea ce impune o adaptare strategică.
Prioritățile imediate includ identificarea amenințărilor provenite din drone aeriene și navale, urmărirea lor și distrugerea prin rachete sau alte mijloace de combatere a războiului electronic. Navigația devine extrem de greoaie nu doar din cauza minelor și dronelor, ci și din cauza perturbărilor GPS care lasă navele fără repere precise.
Ce amenințări există în Marea Neagră?
Scutaru descrie o situație în care navelor li se „bruiază” semnalul de poziționare, forțând navigarea „orbite”.
Dificultatea se agravează deoarece în Marea Neagră există doar trei țări membre NATO cu interese adesea divergente: România, Bulgaria și Turcia.
Criticile recente adresate României de către premierul bulgar Radev subliniază o politică nuanțată a Sofiei față de Kremlin, ceea ce lasă adesea Bucureștiul să acționeze singur în regiune.
De ce e România vulnerabilă?
Spre contrast, Marea Baltică a devenit practic „un lac NATO”, unde cele opt state riverane vorbesc cu o voce unitară și puternică în cadrul Alianței.
În ceea ce privește vulnerabilitatea strategică a României, Scutaru atrage atenția asupra dependenței de SUA în domeniul securității.
Retragerea parțială a prezenței militare americane pe flancul estic al NATO trimite un semnal de slăbiciune care încurajează Moscova să devină și mai agresivă.
Incertitudinea se extinde și la prezența franceză, care ar trebui să compenseze retragerea americană, dar care este la fel de incertă în perspectiva alegerilor prezidențiale din anul viitor în Franța.
Ce este proiectul Neptun Deep?
Dacă la putere ajunge un președinte favorabil Kremlinului, reducerea componenței militare din România ar fi semnalul cel mai simplu de trimis către Moscova pentru a îmbunătăci relațiile bilaterale, ceea ce creează dileme strategice majore pentru Bucureștiul.
Un alt aspect crucial este proiectul Neptun Deep. Anul viitor, odată cu începutul exploatării gazelor din acest perimetru, aflat în largul mării în zona economică exclusivă a României, țara noastră va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
Spre deosebire de apele teritoriale, această zonă nu beneficiază de garanții directe ale NATO.
De ce e Marea Neagră atât de periculoasă?
Scutaru avertizează că Rusia va încerca să blocheze sau să pună presiune pe acest proiect, deoarece scăderea influenței energetice a Federației Ruse în anumite țări reprezintă o amenințare directă pentru interesele Moscovei.
Finalmente, Scutaru subliniază că atacurile repetate cu drone asupra navelor au transformat Marea Neagră în cea mai periculoasă rută de navigație din lume. Minele rămân o amenințare pe termen lung, chiar și după terminarea războiului, iar războiul electronic afectează ambele părți ale conflictului.
Dronele navale și aeriene, utilizate intens de Rusia pentru a sufoca economic Ucraina, creează o presiune enormă asupra asigurărilor maritime. Transportul de bunuri prin această zonă a devenit, pentru marinari, activitatea cea mai riscantă din glob. În prezent, Marea Neagră este considerată mai periculoasă decât Golful Persic, unde au murit mai mulți marinari și au fost lovite mai multe nave.
Această regiune este declarată oficial zonă de război, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei, Turciei și Georgiei.



