Putin cere pace și un nou sistem de securitate în Europa, cu ochii pe România!

Ce ascunde cererea unui nou pact de securitate?

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Moscova este gata de negocieri nu doar pentru oprirea războiului din Ucraina, ci și pentru desenarea unei noi arhitecturi de securitate pe continent. Subiectul a fost pus pe tapet, în detaliu, cu Steve Witkoff, trimisul special al liderului de la Casa Albă, Donald Trump.

Noua mutare diplomatică readuce în prim-plan pretențiile mai vechi ale Kremlinului de a schimba din temelii apărarea Europei și de a tăia elanul extinderii NATO, decizii care vor cântări greu și pentru România sau ceilalți membri ai alianței.

Vorbele liderului rus au ieșit la lumină imediat după întâlnirea cu emisarul american, fiind rostogolite public prin intermediul lui Pavel Zarubin, un jurnalist și propagandist de la Moscova, citat de The Moscow Times.

Discuția despre un „nou sistem de securitate” în Europa se leagă direct de ambiția mai veche a Rusiei de a împinge NATO înapoi la granițele din 1997. Potrivit unei analize semnate de Antena 3 și CNN, placa nu este deloc nouă, fiind reluată constant de Putin ca obiectiv fix al Kremlinului.

Stând de vorbă cu Zarubin, șeful statului rus a pus pe masă ideea că viitoarele tratative de pace trebuie să vină la pachet cu garanții clare de securitate atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia, astfel încât să nu asistăm doar la o simplă pauză a armelor.

De ce refuză Moscova să retrocedeze teritoriile cucerite?

Liderul de la Moscova a lăsat ușa deschisă pentru noi contacte.

O altă ieșire controversată a vizat Kievul, căruia Putin i-a cerut să nu mai spere la recuperarea regiunilor pierdute în fața trupelor ruse sau vizate de acestea, catalogându-le drept „Rusia istorică”. Liderul rus a considerat o pretenție absurdă ca Ucraina să mai ceară retragerea invadatorilor din zone recunoscute la nivel internațional drept teritoriu ucrainean. În sprijinul acestei retorici, el a invocat așa-zisele „referendumuri” de anexare din zonele ocupate, susținând că oamenii de acolo ar fi decis totul singuri.

Scrutinele organizate în septembrie 2023, catalogate drept mascarade de mai mulți analiști internaționali, i-au oferit însă Moscovei doar o pretenție de aparență legală pentru acapararea estului ucrainean.

Chiar dacă a recunoscut că discuțiile pe marginea statutului acestor regiuni se pot lungi „la nesfârșit”, Putin a ținut să sublinieze că Rusia nu poate fi îngenuncheată pe front și că o înfrângere strategică este exclusă. A adăugat că Moscova nu vrea un conflict fără sfârșit, dar că actuala conducere de la Kiev va suporta consecințele dacă va alege să continue lupta.

Liderul rus s-a arătat încrezător că o înțelegere este posibilă, avertizând însă că totul depinde de partenerii de dialog.

Se poate ajunge la o pace durabilă în Ucraina?

În orice caz, el a dat ca sigură îndeplinirea la virgulă a obiectivelor asumate prin așa-zisa operațiune militară specială, termenul folosit oficial pentru a masca distrugerea Ucrainei.

pentru arhitectura geopolitică a Europei?

Întorcându-se la temele preferate de propagandă, Putin a reluat placa potrivit căreia rușii și ucrainenii sunt, de fapt, același popor, o teză clasică a naționalismului de la Kremlin. Totodată, el a menționat că trimisul american Steve Witkoff i-a atras atenția asupra faptului că viitorul pact de pace și noua arhitectură de securitate europeană trebuie discutate la pachet.

Liderul rus a dat de înțeles că este de acord cu această abordare și a negat că Rusia ar plănui un atac asupra Europei. În schimb, a catalogat reacțiile liderilor din Uniunea Europeană drept episoade de „schizofrenie politică”.

Contextul arată că, pe 21 octombrie, după o rundă de discuții la Oslo cu Volodimir Zelenski, emisarul Steve Witkoff a zburat direct la Sankt Petersburg, unde a stat de vorbă cu Putin timp de peste trei ore despre cum s-ar putea încheia acest război.