Putin avertizează: Rusia e gata pentru un război cu Europa

De ce vorbesc nordicii cu Kremlinul?

Tensiunile dintre Moscova și Vestul au atins un nivel critic. Vladimir Putin a declarat clar că Rusia se află într-o stare de gata pentru o confruntare armată cu Europa.

Deși Kremlinul insistă că nu caută activ un conflict, liderul rus a subliniat că, în cazul unei escaladări, niciuna dintre părțile implicate nu va ieși învingătoare.

Această poziție a fost exprimată imediat după o serie de convorbiri telefonice cu șefii de stat din țările nordice, în special cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre.

Ce spun ceilalți europeni?

Discuția cu Stubb și Støre, care a durat aproximativ 90 de minute, a fost inițiată de cei doi lideri nordici și s-a concentrat pe războiul din Ucraina, pe perspectivele reluării negocierilor și pe posibilitatea unui acord de pace. Stubb a caracterizat schimbul de vederi drept sincer și constructiv, subliniind că, ca țări vecine Rusiei, Finlanda și Norvegia sunt direct afectate de rezultatul conflictului și de securitatea europeană generală.

La rândul său, Støre a subliniat urgența reducerii tensiunilor, amintind că războiul aduce pierderi umane și materiale uriașe, cu consecințe care vor afecta generații întregi.

Reacția la această inițiativă nordică a fost mixtă în alte capitale europene.

Cum influențează Rusia Marea Baltică?

Premierul danez, Mette Frederiksen, a criticat demersul, pledând pentru o poziție europeană unită, în loc ca fiecare stat să acționeze individual. Ulf Kristersson, șeful guvernului suedez, a exprimat scepticism în privința utilității unor asemenea discuții directe, menționând că alți lideri europeni nu fuseseră informați prealabil.

Premierul polonez, Donald Tusk, a transmis liderilor nordici necesitatea unei prudențe extreme în astfel de contacte.

În contrast, Ucraina a apreciat inițiativa, cu ministrul de Externe, Andrii Sybiha, care a confirmat că discuția fusese coordonată cu Kievul, salutând sprijinul activ pentru eforturile diplomatice.

Britanicii se pregătesc pentru ce?

Pe lângă declarațiile privind un posibil război cu Europa, Putin a abordat și problema securității navigației în Marea Baltică. El a avertizat că Moscova nu dorește ca această regiune să ajungă într-o situație similară celei din Strâmtoarea Ormuz, unde restricțiile asupra navigației au provocat o criză majoră.

Liderul rus a întrebat retoric dacă cineva dorește o repetiție a acelei situații în Marea Baltică, subliniind că Rusia nu caută un asemenea scenariu, dar va răspunde oricărei provocări.

În contextul acestor tensiuni, Marea Britanie a intensificat pregătirile pentru un eventual conflict militar.

Cine plătește factura războiului?

Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a avertizat la începutul acestei săptămâni că Regatul Unit trebuie să fie pregătit pentru un posibil război în următorii 1.000 de zile.

Într-un articol publicat pe 24 octombrie în The Telegraph, oficialul a susținut că adversarii țării ar putea fi pregătiți să o atace până în 2030. Guvernul britanic a recomandat cetățenilor să își constituie rezerve de alimente conservate și apă îmbuteliată.

Paralel cu aceste pregătiri, fostul ministru britanic de Finanțe, Rachel Reeves, a cerut Uniunii Europene să ia controlul asupra activelor rusești înghețate, evaluate la 175 de miliarde de lire sterline, pentru a susține Ucraina în apărarea sa. În prima sa intervenție importantă după părăsirea guvernului, parlamentara laburistă a transmis Bruxellesului că „acum este momentul să acționeze”.

Ce se întâmplă cu prețurile?

Ea a subliniat că Ucraina se confruntă cu un deficit major de finanțare, în timp ce președintele american Donald Trump încearcă să impună Kievului un acord cu Moscova.

În aceeași zi în care Putin a făcut declarațiile privind un posibil război cu Europa, un atac rusesc a lovit două trenuri oprite într-o gară din orașul ucrainean Dnipro. Potrivit autorităților ucrainene, o dronă rusească propulsată de un motor cu reacție a lovit garniturile, provocând moartea a cel puțin 13 persoane și rănirea altor zece.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul drept unul „îngrozitor”, precizând că au fost vizate trenuri de călători. Acest incident subliniază intensitatea conflictului și necesitatea unei rezolvări diplomatice.