Proxima Fusion și Japonia: pariul pe prima centrală comercială de fuziune

Ce au semnat Merz și Takaichi?

Japonia devine partenerul-cheie al Europei în cursa pentru energia curată. Compania germană Proxima Fusion, cu sediul la München, a semnat două acorduri majore cu conglomatele Fujikura și Kyoto Fusioneering.

Obiectivul? Asigurarea tehnologiilor critice pentru prima centrală electrică comercială bazată pe fuziune nucleară. Mișcarea ar putea consolida poziția Europei într-o competiție globală pentru o sursă de energie abundentă și prietenoasă cu mediul, conform analizei CNBC.

Acordurile au fost oficiale la Tokyo, în prezența cancelarului german Friedrich Merz și a premierului japonez Sanae Takaichi. Prezența șefilor de guvern subliniază greutatea geopolitică și economică a proiectului. Proxima Fusion intenționează să construiască în Germania o rețea de facilități industriale pentru componentele reactoarelor de fuziune, cu accent pe dezvoltarea locală a lanțurilor de aprovizionare pentru materiale complexe.

Cât costă și cine investește?

benzile supraconductoare? Parteneriatul cu Fujikura se concentrează pe producerea la scară industrială a benzilor supraconductoare de temperatură ridicată.

Acestea sunt esențiale pentru magneții care confină plasma în reactor. Până acum, accesul la aceste materiale era limitat la puțini producători, ceea ce încetina tot sectorul. Proxima examinează construirea unei fabrici în Saxonia Inferioară, cu o investiție estimată la 140 de milioane de euro. Scopul: a produce circa 5.000 de kilometri de bandă supraconductoare anual, până în 2030.

Unde stă miza reală?

Finanțarea vine dintr-o rundă de capital de 468 de milioane de dolari, închisă în iulie, care a evaluat compania la 2,7 miliarde de dolari, cu investitori precum Google. Cerințele materiale sunt uriașe: reactorul experimental Alpha va necesita aproximativ 20.000 de kilometri de material supraconductor, iar centrala comercială Stellaris, 40.000 de kilometri.

Al doilea pilon, cu Kyoto Fusioneering, vizează generarea de microunde de putere mare, cruciale pentru încălzirea plasmei.

Fuziunea imită mecanismul Soarelui, unind nuclee atomice ușoare la temperaturi extreme.

Cine câștigă cursa?

Spre deosebire de fisiunea nucleară actuală, fuziunea promite energie masivă fără emisii directe de carbon și cu deșeuri radioactive cu emisie lungă mult mai puține. Totuși, demonstrarea comercială a generării de electricitate rămâne o provocare nerezolvată.

Francesco Sciortino, CEO-ul Proxima Fusion, estimează un bilanț energetic pozitiv, cu câșig net de energie, la începutul anilor 2030. Tehnologia folosită este cea a stellaratorului, un reactor care folosește câmpuri magnetice complexe pentru a ține plasma la temperaturile necesare.

Cum consolidă Europa poziția sa în cursa pentru fuziunea nucleară?

Ann Mettler, președintele Catalyse Europe, subliniază că dacă Europa va fi prima care va perfectiona această tehnologie, avantajul va fi colosal.

Succesul depins critic de construirea unui lanț de aprovizionare robust; Europa trebuie să traducă superioritatea științifică în capacitate industrială competitivă, reducând dependența de alte regiuni.

Proxima Fusion se confruntă cu jucători americani precum Commonwealth Fusion Systems și Helion Energy, cu canadiana General Fusion, cu proiecte susținute de statul chinez și cu firma japoneză Helical Fusion. Deși cursa spre prima centrală comercială se accelerează, experții avertizează că infrastructura industrială și lanțurile logistice vor necesita ani de investiții sustenabile înainte ca tehnologia să poată livra electricitate la scară largă.