Prețul securității e mult mai mic decât cel al nesiguranței

Cât costă securitatea?

Dezbaterea despre costurile prezenței militare americane în România a stârnit o discuție publică intensă.

Într-o emisiune difuzată joi seară pe Antena 3, premierul Luca Niculescu a clarificat poziția Guvernului: da, securitatea are un preț, dar prețul nesiguranței ar fi mult mai mare.

Niculescu a subliniat că există o coerență deplină între președinte, Guvern și o mare parte a Parlamentului pe această temă. El a amintit că, când a demarat operațiunea Epic Fury și SUA au cerut baze logistice pentru aviația americană, Parlamentul a aprobat cererea în mai puțin de o zi.

Această viteză arată că securitatea națională e prioritate comună pentru toți actorii implicați.

Ce se întâmplă în alte colțuri ale țării?

Discuția a fost declanșată după ce Polonia a propus plata a 15.000 de dolari pentru fiecare soldat american staționat pe teritoriul polonez.

În România, unii susțin o politică similară pentru a atrage mai mulți militari americani, dar nu toată lumea e de acord. Fostul președinte Traian Băsescu a criticat ideea plății directe, întrebând ce se întâmplă când soldații sunt prezenți, dar nu primesc ordinul de a lupta.

El consideră că orice creștere a contingentului american trebuie să se facă în cadrul NATO, unde cheltuielile se împart între ambele părți, la fel ca cu contingentul francez de la Cincu.

Ce alte știri importante?

În contextul actual, cu securitatea europeană sub presiune, dezbaterile despre costurile apărării sunt tot mai frecvente. Niculescu a încercat să echilibreze argumentele: investiția în securitate e o garanție împotriva unor pierderi și mai mari în caz de conflict. Mulți analiști susțin că prezența militară străină reduce riscurile de escaladare. Criticii, precum Băsescu, subliniază să nu se creeze dependențe financiare care ar putea complica relațiile internaționale. Discuția rămâne deschisă; decizia finală despre eventualele plăți va depinde de consensul politic și de cadrul aliat.

În timp ce se dezbat aceste chestiuni, alte știri importante continuă a fi difuzate. În educație, Statele Uniunii Europene și-au propus ca până în 2030 procentul elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică și științe să scadă sub 15%.

În justiție, adjunctul șefului Poliției Municipiului Vâlcea a fost reținut de DNA, fiind acuzat că ar fi primit 5.000 de euro de la un bărbat cercetat penal, pentru a influența dosarul astfel încât să nu fie trimis în judecată.

Un cubanez cu rezidență în Rusia a fost arestat în lipsă pentru instigare la acte de diversiune. Acesta ar fi plătit un columbian care trebuia să distrugă sonde de petrol din România.

Ce a făcut IGPR săptămâna asta?

Cazul e în anchetă simultană în SUA, Letonia, Polonia și Cehia; bărbatul a fost dat în urmărire internațională.

În administrația locală, primarul unei comune din Neamț e sub control judiciar, acuzat de obținere de bani din Fondul de rezervă al Guvernului prin documente nereale.

El a cerut fonduri pentru un pod care nu fusese avariat; prejudiciul total e de 466.000 de lei.

Ce s-a jucat în Liga Campionilor?

Poliția a deschis o anchetă după ce părinții unui copil de 11 ani din Caracal au reclamat o tentativă de răpire. Băiatul a fost abordat și urmărit de o dubiță roșie pe strada unde în 2019 au avut loc crimele lui Gheorghe Dincă.

În sănătate, Alexandru Rogobete a declarat că a discutat cu premierul despre posibilitatea de a crește tariful de hrană în spitale, anticipând o modificare rapidă a normelor.

În sfârșitul săptămânii, IGPR a realizat 57 de percheziții în România, Germania și Austria, într-un dosar legat de trafic de persoane și proxenetism. Au fost identificate 30 de victime; gruparea era sprijinită de doi agenți de poliție.

În pensii, ministrul Muncii a precizat că procentul pensionarilor cu pensii calculate greșit e mic, explicând procedura aplicabilă.