Presa iraniană amenință România: bazele militare, vizate într-un nou conflict?

Donald Trump exclude sau nu războiul total?

Într-un climat în care tensiunile dintre Washington și Teheran rămân la cote maxime, cotidianul iranian de linie dură „Kayhan” a publicat marți o analiză incendiară. Potrivit publicației, instalațiile militare americane din Marea Britanie, Italia, Grecia, România, Albania și Cipru ar putea deveni ținte într-o eventuală escaladare a conflictului.

Avertismentul vine pe fondul unor negocieri indirecte tensionate și al alegerilor intermediare din Statele Unite, un moment politic care a readus în prim-plan confruntarea cu Iranul.

Donald Trump a refuzat să excludă reluarea operațiunilor militare de amploare după scrutinul american, arată interviuri recente citate de Reuters și News. ro. Într-o apariție la Fox News, președintele american a afirmat: „Nu intenționez să. omor o mulțime de oameni”, adăugând însă: „Dacă va fi nevoie, o vom face”. Declarațiile au fost făcute exact în ziua în care cetățenii americani votau într-un scrutin decisiv, unde nemulțumirea legată de conflictul cu Iranul a cântărit greu.

Cu o noapte înainte de vot, Statele Unite au lansat raiduri „defensive” asupra insulei Qeshm din Iran, luând în vizor bateriile de rachete sol-aer folosite împotriva intereselor americane, a confirmat un oficial de la Washington. O altă sursă a subliniat că acțiunea a fost una punctuală, fără a marca o întoarcere la lupte generalizate.

Într-un interviu telefonic de șase minute acordat pentru Financial Times, Trump s-a arătat mulțumit de stadiul actual al confruntării: „Se pare că obținem tot ce ne dorim”.

Ce se ascunde în spatele negocierilor secrete?

Întrebat de jurnaliștii de la Financial Times despre „indiciile puternice” venite de la premierul israelian Benjamin Netanyahu privind un posibil atac la sfârșitul săptămânii, Trump a replicat: „Sunt pregătit, suntem pregătiți. Suntem gata de acțiune dacă va fi nevoie, bet s-ar putea să nu existe niciun motiv pentru asta”.

Liderul de la Casa Albă a confirmat și existența unor discuții indirecte cu Iranul pe tema stocurilor de uraniu îmbogățit: „Purtăm discuții și vom vedea cum se vor desfășura lucrurile”.

Tot marți, Trump a făcut o mutare neașteptată, anunțând o înțelegere cu Netanyahu prin care Washingtonul ar urma să oprească finanțarea anuală de 4 miliarde de dolari acordată Israelului după acest an, continuând însă vânzarea de armament către aliatul său din Orientul Mijlociu. Gestul a fost interpretat de Reuters drept o încercare de a liniști electoratul nemulțumit de sprijinul acordat Israelului. Totuși, temerile că ofensiva americano-israeliană declanșată în februarie s-ar putea reaprinde rămân la fel de acute.

Un oficial iranian de rang înalt, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru Reuters: „Mediatorii depun eforturi susținute pentru a reduce diferendele dintre Teheran și Washington”. O echipă de mediatori din Qatar a ajuns luni seară la Teheran pentru a discuta o nouă versiune a proiectului de acord americano-iranian conturat în ultimele zile.

Oficialul a pus însă piciorul în prag: „Condițiile Teheranului trebuie îndeplinite dacă SUA doresc redeschiderea Strâmtorii Ormuz”, făcând referire la ridicarea sancțiunilor petroliere, stoparea blocadei navale și deblocarea fondurilor iraniene înghețate.

Va ceda Teheranul presiunilor internaționale?

La rândul său, Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională din Iran, a transmis perețeaua X că răspunsul american la cererile Teheranului „nu a fost convingător”. El a insistat că Washingtonul trebuie să răspundă explicit celor șapte solicitări iraniene: „Numai în acest caz va fi redeschisă Strâmtoarea Ormuz”.

Majed al-Ansari, purtătorul de cuvânt al MAE din Qatar, a confirmat că ambele tabere analizează propunerile puse pe masă. Deși delegația qatariotă s-a întors la Doha, negocierile continuă intens.

„Se depun eforturi regionale comune intense pentru a evita escaladarea”, a declarat el într-o conferință de presă, adăugând că rămâne optimist: „Dacă nu ar exista nici o rază de speranță, nu ar exista negocieri. și, în calitate de mediator, nu putem pierde speranța”.

În timp ce un oficial apropiat discuțiilor anticipa un răspuns de la Washington și Teheran în următoarele 36 de ore, o altă sursă oficială iraniană a infirmat existența unui termen-limită rigid. Aceasta a reiterat că Teheranul va respinge orice „cereri excesive” și că o reluare a negocierilor nucleare este imposibilă fără îndeplinirea condițiilor impuse, avertizând că riposta la atacurile SUA va fi una fermă, atât pe plan regional, cât și dincolo de granițe.

Între timp, piețele au reacționat, iar prețurile petrolului au înregistrat scăderi miercuri dimineață.