Nicușor Dan, prim-reacție după scufundarea unei nave în Portul Constanța: „O escaladare gravă!

Misiune contra cronometru în Marea Neagră?

Incidentul dramatic petrecut în largul Mării Negre, în zona portului Constanța, a generat o reacție imediată din partea primarului general al Bucureștiului, Nicușor Dan. Liderul a subliniat că țara se confruntă cu o realitate dificilă, direct legată de dinamica conflictului ruso-ucrainean.

El a amintit publicului că, cu o zi înainte de declarații, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a întrunit tocmai pentru a dezbate această temă sensibilă.

De asemenea, Nicușor Dan a menționat că, pe fondul cererii formulate împreună cu partenerii bulgari, un comitet NATO dedicat analizei situației s-a convocat marți.

Oficialul a anticipat alocarea unor echipamente suplimentare pentru flota militară, considerând scufundarea petrolierului ca un nou episod din seria de manevre de escaladare inițiate de Rusia în cadrul războiului de agresiune din Ucraina.

Detaliile tehnice ale accidentului relevă amploarea dramei. Autoritatea Navală Română a confirmat că alerta a fost declanșată vineri, în jurul orei 10:00, pentru vasul „Khoryv”, care se afla în stare critică la 13 mile marine nord-est de Constanța, în afara limitelor apelor teritoriale românești.

Echipajul navei era compus din 13 membri: zece cetățeni ucraineni și trei cetățeni azeri.

Conform comunicatului oficial, imediat după primirea semnalului de alarmă, vasele din subordinea Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) și ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au demarat misiunea de evacuare.

Dificultățile majore au fost create de vremea nefavorabilă și vizibilitatea redusă, care au împiedicat utilizarea elicopterelor pentru intervenția aeriană.

Până la momentul emiterii buletinului de presă, forțele de salvare reușiseră să scoată din apă nouă persoane supraviețuitoare și un cadavru, în timp ce trei marinari continuau să fie căutați.

Ce a decis CSAT în fața noilor amenințări?

Surse informate au precizat că nouă dintre membrii echipajului au fost transferați pe o altă navă comercială, stabilind bilanțul provizoriu la o victimă fatală și trei dispărute.

Pe plan medical, sistemul de urgență a mobilizat resurse considerabile pentru a face față impactului uman al incidentului. Au fost activate trei echipaje de tip B2, două ambulanțe de transport al pacienților cu patologie vasculară (ATPVM), un echipaj de tip C1 și un punct medical avansat (PMA), toate gata pentru a prelua răniții sau pentru a oferi primul ajutor.

Contextul geopolitic al scufundării a fost analizat profund în ședința CSAT de joi, unde s-a pus accent pe creșterea îngrijorătoare a incidentelor maritime și aeriene în vecinătatea României. Agenda reuniunii a inclus discuții despre atacurile cu drone asupra traficului comercial și penetrările repetate ale spațiului aerian național. Obiectivul central a fost identificarea strategiilor pentru fortificarea securității și protecția infrastructurii vitale.

Prioritățile strategice implicate vizează o accelerare a capacităților de supraveghere a mării, de război contra minelor subacvatice și de interceptare a dronelor intruse în domeniile aeriene și maritime.

O atenție deosebită a fost acordată operaționalizării Hub-ului de securitate la Marea Neagră, proiect care face parte din Abordarea Strategică a Uniunii Europene, implementarea sa rapidă fiind considerată o prioritate absolută pentru București.

Administrația Prezidențială a subliniat în comunicatul oficial că aceste evenimente, de o gravitate remarcabilă, sunt reflexii directe ale agresiunii rusești care a depășit frontierele Ucrainei. Amenințările la adresa libertății navigației și a activelor critice s-au intensificat semnificativ în ultima perioadă. Pentru România, această criză impune acțiuni imediate, menite să salveze vieți, să mențină deschise porturile naționale și să asigure siguranța obiectivelor energetice situate în Zona Economică Exclusivă.

Membrii consiliului au evaluat performanța măsurilor luate până acum și au planificat noi pași pentru consolidarea capacităților de monitorizare, prevenție și reacție, asigurându-se astfel apărarea apelor teritoriale și a comerțului maritim.

În paralel, s-a analizat intensificarea coordonării cu NATO, inclusiv pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic și pentru adoptarea unor noi măsuri de replicare la amenințările din zona Mării Negre, bazate pe concluziile reuniunii Consiliului Nord-Atlantic din 20 octombrie 2026, inițiat de România. Discuțiile au cuprins și aspectele legate de colaborarea cu ceilalți aliați riverani, precum și utilizarea optimă a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), al cărui mandat a fost extins în anul 2026 pentru a include protecția infrastructurii critice.

Ca concluzie, participanții la ședința CSAT au reafirmat că stabilitatea Mării Negre este pilonul fundamental al securității naționale și a celei euro-atlantice. România își va menține angajamentul ferm pentru apărarea regiunii.