IDF a ignorat apelurile de alarmă din Cisiordan timp de două ore, arată un raport

IDF a lăsat violența așezaților să explodeze înainte să intervină!

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au ignorat, aparent, apelurile de ajutor privind agresiunea așezaților din Cisiordanul ocupat timp de aproape două ore, joi. Activiștii au semnalat atacuri iminente împotriva diplomaților și a locuitorilor locali, însă armata a intervenit abia după ce violența se desfășurase deja.

Întârzierea, detaliată într-o anchetă recentă a ziarului Haaretz, ridică întrebări despre regulile de angajament ale IDF în acest teritoriu disputat. Conform raportului, mai multe apeluri au fost înregistrate de ONG-uri israeliene și internaționale, alertând trupele asupra unui asalt planificat de așezați extremiști în apropierea orașului Nablus.

În ciuda urgenței, soldații staționați în zonă au rămas în așteptare, invocând „constrângeri operaționale”. Când au intervenit în sfârșit, mai mulți diplomați și civili fuseseră deja răniți, iar daunele materiale erau extinse. Incidentul subliniază tensiunea crescândă dintre autoritățile israeliene și grupurile de așezați, care acționează tot mai des cu impunitate.

În ultimele luni, atacurile israelienilor așezați asupra satelor palestiniene și a personalului străin au crescut brusc, generând apeluri pentru o supraveghere mai strictă. Observatorii pentru drepturile omului notează că lipsa unei reacții rapide în acest caz reflectă un model mai larg de acțiune întârziată. „Când apelurile de ajutor sunt ignorate, se încurajează agresorii”, a declarat dr.

Liora Ben-Ari, analist de securitate la Institutul Ierusalim pentru Studii de Conflict.

Ea a adăugat că ghidurile interne ale IDF cer o evaluare imediată a oricărui pericol pentru cetățenii străini, un pas care pare a fi fost ocolit.

De ce a ezitat armata să intervină?

Raportul Haaretz citează comunicări interne care arată că ofițerii superiori au dezbătut dacă să deplaseze o unitate de Un ofițer a susținut, se pare, că zona era „la risc scăzut”, în ciuda dovezilor de activitate coordonată a așezaților. Decizia de a aștepta până la finalul asaltului a stârnit critici din partea societății civile israeliene și a comunității diplomatice, care avertizează de mult timp că militantismul așezaților amenință stabilitatea regională.

Problema centrală vizează lanțul de comandă care guvernează intervențiile de urgență. Surse din IDF sugerează că barierele birocratice și reticența de a se confrunta cu grupurile de așezați au contribuit la ezitare. „Există o frică nearticulată de consecințe politice atunci când se confruntă cetățeni care fac parte din mișcarea mai largă a așezaților”, a dezvăluit o sursă anonimă.

Acest sentiment pare a fi influențat momentul Incidentul evidențiază, de asemenea, golurile de comunicare dintre forțele de securitate israeliene și ONG-urile care monitorizează Cisiordanul. Deși ONG-urile pot depune apeluri de urgență, protocolul militar pentru verificarea și acționarea pe baza acestor alerte rămâne opac. Criticii susțin că canale mai clare și mai rapide sunt esențiale pentru a preveni incidente viitoare.

Impactul întârzierii este deja vizibil. Misiunile diplomatice au depus plângeri formale, cerând Autoritățile palestiniene au condamnat episodul ca pe o dovadă a unui bias sistemic, în timp ce unii parlamentari israelieni au cerut o anchetă parlamentară privind gestionarea amenințărilor legate de așezați de către IDF.

după acest incident?

Activiștii au raportat că un grup de așezați radicali a planificat să intimideze locuitorii locali și diplomații străini din apropierea Nablusului, invocând revendicări teritoriale disputate ca motivație.

Armata a așteptat, se pare, aproape două ore de la primele apeluri de alarmă înainte de a deplasa forțe pe teren.