Consilierul prezidențial Marius Lazurca: România și SUA trebuie să devină mai ambițioase în relația strategică

Cum a născut afinitatea din experiența comunistă?

Consilierul prezidențial Marius Lazurca: România și SUA trebuie să devină mai ambițioase în relația strategică.

În interviul acordat publicației americane Daily Signal, Marius Lazurca, care ocupă de la noiembrie 2025 funcția de consilier prezidențial pentru politică externă și securitate națională, a subliniat necesitatea unei cooperări mai profunde cu Washingtonul. De la asumarea acestui rol, Lazurca a efectuat trei vizite în capitala Statelor Unite, având ca obiectiv principal consolidarea legăturilor bilaterale.

În timpul ultimului său ședer la Washington, el a transmis o mesaje clar: relația strategică a generat beneficii semnificative pentru ambele națiuni, dar a saturați și este momentul să se treacă la o colaborare mai ambițioasă.

Lazurca a recunoscut că, deși parteneriatul în domeniul apărării și securității a produs rezultate remarcabile, sectorul economic rămâne subdezvoltat comparativ. Această „asimetrie” trebuie corectată prin intensificarea angajamentelor reciproce în zonele cheie pentru ambele state. În același timp, el a susținut punctul de vedere al președintelui Donald Trump, care a subliniat că Europa ar trebui să preia o parte mai mare din responsabilitatea propriei securități.

Pentru Lazurca, această afirmație este corectă și necesară, având în vedere contextul regional tensionat.

O temă centrală a discuțiilor a fost conflictul în curs între Rusia și Ucraina. România are cea mai extinsă frontieră cu Ucraina dintre toate statele vecine care fac parte din NATO sau Uniunea Europeană.

Din momentul invaziei ruse din 2022, România a oferit sprijin activ Kievului, susținând o pace care să fie la o dată justă și durabilă. Lazurca a descris situația actuală ca o fază de escaladare severă, cu atacuri ruse intensificate și consecințe potențiale pentru statele din apropiere. El a declarat că România este probabil țara cea mai expusă la efectele de propagare a acestui conflict.

Apropierea geografică de Ucraina este unul dintre motivele care îl fac să se simtă încurajat de inițiativele lui Trump pentru finalizarea războiului. „Susținem foarte mult, din punct de vedere politic”, a afirmat consilierul, referindu-se la eforturile de pace.

Totuși, el a avertizat că simpla încetare a focului nu este suficientă; scopul final trebuie să fie o Ucraină suverană și liberă.

O pace nedreaptă, a subliniat el, nu este adevărată, deoarece nu va fi durabilă.

Primitivul pas este obținerea unei încetări a ostilităților, care va deschide calea spre soluții mai ample.

În ce privește responsabilitățile de securitate, Lazurca a reiterat că în România se consideră că securitatea națională este o datorie a fiecărei națiuni, iar statele trebuie să acorde o atenție mai mare apărării proprii. În acest context, el a reafirmat că Trump a avut dreptate când a cerut Europei să preia mai multe obligații.

În plan financiar, România a anunțat că în anul curent va aloca 3,7% din Produsul Intern Brut pentru apărare și securitate, în timp ce restul membrilor NATO se efortă să atinge ținta de 5% stabilită la summitul de la Haga.

Istoria României în NATO, din 2004 încoace, a creat o generație de cetățeni care nu cunosc altă realitate decât apartenența la alianță. Conflictul din Ucraina și apelurile lui Trump pentru o împărțire mai echitabilă a sarcinilor au adus în prim-plan obligațiile care decurg din acest apartenentă.

Lazurca a afirmat că România este pregătită să preia un rol mai prominent în structura NATO, în linia cerută repetat de președintele american.

Dincolo de aspectele de securitate, relația cu SUA are o bază socială solidă. Lazurca a descris o societate în care simțul proamerican este profund înrădăcinat, fără ca niciun partid sau grup al populației să fie antiamerican.

Ce rol a jucat România în NATO din 2004?

Această dispoziție permite liderilor români să acționeze cu hotărâre în cooperarea cu Washingtonul. Cetățenii așteaptă ca guvernantul lor să fie aliniat cu Statele Unite și să le ofere mai multă securitate, prosperitate și libertate.

Originea acestei afinități se regăsește în experiența comunistă.

Rezistența armată împotriva regimului a continuat până în anii 1960, iar mulți luptători erau motivați de speranța că ajutorul american va ajunge în cele din urmă.

Această istorie a lăsat România ca o „țară anticomunistă”, marcată profund de relația cu Uniunea Sovietică.

Cele două națiuni împărtășează valori și interese de securitate comune; România este descrisă ca o națiune creștină, valorizând familia și având o identitate conservatoare în mai multe domenii.

Această compatibilitate ideologică face ca relația să reziste la schimbările de guvernare sau de tendințe politice.

Lazurca a subliniat dorința de a transforma istoria comună și parteneriatul în securitate într-o relație economică mai puternică. El a identificat energia, transporturile și logistica, tehnologiile noi, inteligența artificială și producția de echipamente militare ca domenii în care se poate extinde colaborarea.

„Ne aliniem la cele mai importante priorități ale acestei administrații într-un mod foarte organic și natural”, a explicat el, subliniind că nu este nevoie de efort artificial pentru a părea aliniați.

Energia este considerată una dintre cele mai mari oportunități. Lazurca a menționat proiectul Neptun Deep, o inițiativă de extracție a gazelor naturale în apele adânci ale Mării Negre, care ar putea reduce dependența României și a Europei de gazele rusești.

România este deschisă pentru afaceri, a declarat el, adăugând cu umor că poate părea o glumă, dar nu este chiar o glumă.

Ne place să forăm.

Lazurca a susținut că România poate fi exact tipul de partener european pe care administrația Trump l-a cerut: un stat dispus să investească mai mult în apărare, păstrând o relație strânsă cu SUA și deschizând căi noi de cooperare economică.

În afara conflictului ucrainean, o altă zonă de tensiune este Republica Moldova, unde presiunile rusești sunt constante. Ca fost ambasador al României în această țară, Lazurca a indicat că, cu excepția Ucrainei, Moldova este statul cel mai afectat de consecințele războiului. El a cerut mai multă atenție politică și sprijin pentru Chișinăul, menționând în special regiunea Transnistriei ca exemplu al tacticelor rusești care preced o invazie pe scară largă.

România a încercat să ajute Moldova, țară cu care împărtășește limba și istoria.

Provocările cu care se confruntă Ucraina, Moldova și România subliniază necesitatea unei relații solide cu Washingtonul și, în același timp, susțin argumentul că europenii trebuie să preia mai multe responsabilități proprii.

Mesajul final al consilierului este că România este pregătită să acționeze pe ambele fronturi, conform citării din interviul acordat presei americane, publicată de news. ro.