Bulgaria își alege președintele: Umbra războiului din Ucraina planează peste urne

Cine sunt favoriții fotoliului de la Sofia?

Alegerile prezidențiale din Bulgaria, programate pentru duminica de 25 octombrie, pun în joc viitorul politic al țării într-un context regional extrem de tensionat. Securitatea la Marea Neagră și ecourile conflictului din Ucraina au devenit temele centrale ale unei campanii aprinse.

Sondajele indică o cursă strânsă, iar experții se așteaptă ca totul să se decidă abia în turul al doilea, pe 1 noiembrie.

Datele recente arată un avantaj pentru candidata independentă.

Un studiu Market Links, realizat între 13 și 19 octombrie pe un eșantion de 1.006 persoane, îi oferă Ilianei Iotova 47,3% din intențiile de vot, în timp ce Andrei Gyurov este creditat cu 30,6%.

Marja de eroare de ±3 puncte procentuale lasă însă loc de surprize în ziua votului.

Profilurile celor doi candidați sunt cât se poate de diferite.

Iliana Iotova, la 62 de ani, vine dintr-o carieră solidă în jurnalism și Parlamentul European. A fost vicepreședinte în ambele mandate ale lui Rumen Radev, preluând frâiele statului în ianuarie 2026, după demisia acestuia pentru a intra în cursa parlamentară. În prezent, Radev ocupă funcția de prim-ministru, după victoria formațiunii sale, „Bulgaria Progresistă”.

Iotova candidează ca independentă, susținută de partidul lui Radev și de socialiști. De cealaltă parte, Andrei Gyurov, economist și fost viceguvernator al băncii centrale, a condus guvernul interimar la începutul anului 2026. Susținut de opoziția reformistă, el este văzut drept principalul contracandidat capabil să răstoarne calculele în turul secund.

O premieră istorică în pregătire?

Dacă va câștiga, Iotova va deveni prima femeie aleasă prin vot popular în istoria Bulgariei.

Regulile scrutinului sunt stricte: pe buletinele de vot figurează 27 de candidați.

Pentru o victorie din primul tur, este nevoie de majoritate absolută și de o prezență la urne de peste 50% din cei 6,6 milioane de alegători.

Cum estimările indică o participare sub 40%, un tur doi pare inevitabil.

Deși rolul președintelui este în mare parte ceremonial, acesta deține pârghii esențiale: comandă forțele armate, poate bloca legi prin retrimiterea lor în Parlament, semnează tratate și numește ambasadori.

Dezbaterile sunt dominate de relația cu Moscova. Deși Bulgaria este membră NATO din 2004 și UE din 2007, societatea rămâne scindată. Iotova a adoptat linia lui Radev, pledând pentru dialog și criticând atitudinea belicoasă în Marea Neagră. Vrem ca Marea Neagră să devină o zonă militară închisă?

Nu vom accepta categoric o astfel de decizie, a declarat ea recent.

Tensiunile sunt alimentate și de realitatea din teren: șapte nave comerciale au fost vizate de drone în această lună, în apropierea coastelor României și Bulgariei, incidente soldate cu trei morți și zeci de dispăruți.