Armata britanică: Războiul hibrid nu mai e suficient de dur pentru a descrie pericolul rus

Cea mai periculoasă etapă din carieră

Generalul Richard Knighton, șeful Statului Major al forțelor armate din Regatul Unit, a tras un semnal de alarmă clar în interviul acordat Financial Times: termenul de „activitate hibridă” a devenit prea blând pentru a descrie ceea ce face Rusia. Nu mai vorbim despre simple jocuri de umbră, ci despre operațiuni de stat cu urme vizibile pe continentul european și, într-o măsură mai mică, chiar pe teritoriul britanic.

Asasinate direcționate, acte de sabotaj și atacuri cibernetice sofisticate compun un tablou al amenințării care a depășit limitele vechii definiții.

Knighton nu a ezitat să recunoască gravitatea situației: „Este cea mai periculoasă etapă pe care am trăit-o în viața mea adultă”.

Bugetul de apărare și transparența

Apetitul Moscovei pentru confruntare a crescut vizibil, iar riscurile asumate sunt din ce în ce mai mari. Generalul subliniază că amenințarea nu vine doar din Rusia, ci dintr-un context global tensionat.

Regatul Unit trebuie să prindă pasul cu partenerii europeni, în special cu aceia care se află în imediata vecinătate a Rusiei și resimt direct agresiunea și repercusiunile războiului din Ucraina.

Pe lângă analiza strategică, Knighton a cerut autorităților britanice să comunice clar publicului motivele creșterii bugetului de apărare. Guvernul solicită cetățenilor să accepte un nivel mai ridicat de cheltuieli pentru securitate, iar ministrul finanțelor, John Healey, a promis că, până în 2030, alocarea pentru apărare va atinge 3% din Produsul Intern Brut.

Noul pact naval și Arctica

Acest prag este considerat esențial pentru menținerea capacității de reacție a armatei.

Declarațiile lui Knighton coincid cu finalizarea negocierilor pentru un nou pact naval menit să consolideze apărarea Atlanticului de Nord, a regiunii arctice și a Mării Baltice. Alianța cunoscută sub denumirea de Forța Expediționară Comună, condusă de Marea Britanie și cu membri precum Olanda, statele baltice și cele nordice, urmează să treacă de la simple memorandumuri la implementarea de măsuri practice privind cooperarea dintre forțele navale, aeriene și terestre.

Reorientarea Washingtonului

„Unul dintre obiectivele cheie este să dezvoltăm capacitatea de a descuraja submarinul rus, pentru ca acesta să nu poată amenința navele în timp de conflict”, a explicat generalul.

Regiunea denumită „Extremul Nord”, ce cuprinde porțiuni ale Atlanticului de Nord și ale Arcticii, devine tot mai strategică pentru economiile occidentale și pentru securitatea NATO. Schimbările climatice au redus stratul de gheață, deschizând noi căi maritime și crescând importanța rutelor de transport și a cablurilor submarine de date.

În acest context, prezența europeană în zonă se întărește, răspunzând și la apelul formulat anterior de președintele american Donald Trump, care a îndemnat statele europene să își asume o responsabilitate sporită în apărarea propriei lor securități și, implicit, să sprijine și protecția coastei de est a Statelor Unite.

Pregătirea pentru cel mai rău scenariu

„Prin consolidarea securității în această arie, consolidăm și protecția coastelor americane”, a reiterat Knighton.

Deși influența președintelui american a slăbit odată cu pierderea majorității republicane la alegerile intermediare, generalul a remarcat că „reorientarea” Washingtonului de la Europa spre Indo-Pacific a început cu mult înainte de mandatul lui Trump și se desfășoară de peste un deceniu și jumătate. Indiferent de cine va prelua funcția prezidențială, Knighton consideră că această schimbare de paradigmă va continua să modeleze politica de securitate globală.

Într-un mesaj repetat dintr-un interviu anterior pentru același ziar, Knighton a îndemnat armata să-și pregătească trupele pentru un posibil conflict și a avertizat că liderii politici vor trebui să inițieze „în curând o discuție sinceră” cu cetățenii despre modul în care aceștia se pot pregăti pentru un război. „Cu cât suntem mai puternici, cu atât crește șansa de a descuraja Rusia să ne testeze reziliența”, a concluzionat el, subliniind necesitatea unei reacții rapide și bine coordonate din partea tuturor aliaților europeni și a partenerilor transatlantici.