Alegerile americane și viitorul prezenței militare în România

Cine controlează Congresul?

Rezultatele votului din Statele Unite pot rescrie pe termen mediu dinamica relației dintre București și Washington.

Dacă șansurile se întorc în favoarea democraților la alegerile de joi, aceștia ar dispune de trei instrumente legislative esențiale: controlul asupra Legii Naționale de Autorizare a Apărării, puterea bugetară și capacitatea de a lansa investigații.

Aceste elemente au implicații directe pentru poziția României pe scena internațională.

Rezultatele scrutinului din SUA pot modifica marja de manevră a lui Donald Trump.

De ce retragerea nu a fost blocată?

Deși președintele va păstra controlul asupra politicii externe până la expirarea mandatului său, în ianuarie 2029, republicanii dețin majoritatea în ambele camere ale Congresului. Totuși, sondajele indică o posibilă preluare a Camerei Reprezentanților de către democrați, în timp ce rezultatul pentru Senat rămâne incert. În ziua votului, vor fi în joc toate cele 435 locuri din Camera Reprezentanților și 35 din cele 100 ale Senatului.

Dacă democrații preiau puterea în Congres, ar putea influența decisiv răspunsul la întrebarea dacă SUA vor rămâne în România.

Retragerea prezenței americane nu a fost blocată de democrați, ci de republicanii din comisiile de apărare. Aceștia au menținut o viziune comună a Rusiei ca adversar principal, linie urmată de toți președinții republicani de la Războiul Rece încoace.

Când Pentagonul a retras brigada rotațională în octombrie 2025, liderii republicanii din comisiile de Forțe Armate au criticat deschis decizia, considerând-o contrară presiunii exercitate de Casa Albă asupra Moscovei.

Ce spune Legea de Apărare 2026?

În timp, s-a confirmat că strategia inițială a lui Trump prevedea o ieșire a Rusiei din conflictul curent cu o poziție consolidată.

Legea Națională de Autorizare a Apărării pentru 2026, aprobată de Legislativul american, include o clauză de protecție: interzice scăderea sub 76.000 militari americani în Europa pentru o perioadă care depășește 45 de zile, fără consimțământul Congresului. Această lege, adoptată anual, stabilește bugetul militar, direcțiile de apărare și regulile de utilizare a fondurilor, inclusiv pentru asistența externă, achiziții și remunerația personalului militar.

Totuși, există o lacună structurală: plafonul se aplică la nivel european, ceea ce permitea retragerea liberă a forțelor din România, așa cum s-a întâmplat acum un an.

Cât va costa prezența americană?

Mai mult, la semnarea legii pentru 2026, Trump a atașat o declarație prin care contestă limitarea autorității sale ca comandant-șef.

Elbridge Colby, principalul strateg al Pentagonului, a prezentat la sfârșitul lunii iulie o revizuire a dislocărilor în Europa.

Premisa este că vechiul continent trebuie să preia rapid și ireversibil sarcina principală de apărare convențională. Potrivit informațiilor NBC, o dintre opțiuni ar fi retragerea unei treimi din cei aproximativ 68.000 de soldați americani staționați în Europa. Nu este încă clar dacă statele europene care și-au demonstrat constant sprijin pentru SUA vor fi incluse în această schemă.

Polonia a primit de la Trump, încă din luna mai, o promisiune de a crește prezența americană cu 5.000 de soldați suplimentari. Varșovia și Washingtonul negociază o bază militară permanentă, finanțată integral din bugetul polonez, capabilă să găzduiască 10.000 de militari americani.

Energia ca monedă de schimb?

România a depus la rândul ei o propunere oficială către administrația americană, oferind să acopere cheltuielile de menținere a trupelor pe teritoriul românesc. Este posibil ca bugetul pentru anul viitor să includă fonduri pentru cofinanțarea prezenței americane.

Nu se discută despre construirea unei baze noi, ci despre continuarea investiției existente la Mihail Kogălniceanu, cu un cost total estimat la 4 miliarde de euro, distribuit până în 2040.

Dinamica parteneriatului strategic se orientează tot mai mult spre un model de tip „plătești, primești”, o paradigmă deja vizibilă în prezența militară. Energia poate deveni un instrument de schimb cu costuri politice asociate, așa cum s-a încercat prin Coridorul Vertical și prin afacerea Guilfoyle, numele fostei ambasadoare americane la Atena.

Aceasta s-ar fi lăudat, conform surselor citate de The Wall Street Journal, că Washingtonul poate schimba orice guvern, oriunde, după modelul căderii cabinetului Bolojan.