Alegerile americane schimbă echilibrul global: ce înseamnă pentru Europa și România

Care putere deține președinția americană, lipsă în democrațiile europene?

Rezultatele scrutinului de mijloc de mandat pentru Donald Trump vor redefinește dinamicile puterii la Washington și, prin efectul domino, vor rescrie regulile de joc pe scena internațională. La mijloc se află controlul asupra celor 435 locuri din Camera Reprezentanților și a celor 35 de mandate din Senat, o luptă pe care democrații o duc cu obiectivul de a recupera majoritatea legislativă, actualmente în mâna republicanilor.

Acest eveniment constituie primul adevărat test al electoratului american față de al doilea mandat al președintelui.

Un triumf al Partidului Republican ar consolida poziția lui Trump, dar ar putea aduce și provocări interne, deoarece o opoziție democratică puternică ar putea bloca inițiativele legislative și ar declanșa anchete parlamentare.

Comunitatea internațională privește cu tensiune aceste alegeri, având în vedere pozițiile controversate pe care administrația americană le-a adoptat în ultimii doi ani, în privința conflictului din Ucraina, din Orientul Mijlociu, a relației cu NATO, a politicii vamale și a securității globale. Miroslav Tașcu-Stavre, specialist în relații internaționale, a detaliat pentru Ziare. com consecințele posibile ale votului american. El subliniază că esența democrației americane constă în despartirea puterilor, astfel încât nicio instituție să nu devină prea puternică. Prin urmare, o pierdere a sprijinului pentru Trump în ambele camere ale Congresului ar echilibra raportul de putere dintre puterea executivă și cea legislativă.

Președinția americană deține o putere pe care democrațiile europene nu o dețin. În SUA, șeful executivul are pârghii majore care, până acum, au fost folosite cu succes, parțial datorită faptului că legislativul era aliatul său. Deși au existat dezbateri și discuții chiar printre deputații și senatorii republicani, aceștia au urmat mai degrabă viziunea președintelui. Dacă majoritatea trece în mâna democraților, elanul și pârghiile lui Trump vor fi semnificativ limitate, explică expertul în politică externă.

În scenariul în care Partidul Democrat câștigă, se așteaptă o continuitate a alianțelor clasice, în special a NATO, și o politică externă bazată pe multilateralism, un element care lipsește în administrația actuală. Asta ar însemna că politica externă nu va mai fi marcată de decizii impulsive sau de renegocieri agresive, cum ar fi cele comerciale sau de securitate.

Se repetă un scenariu similar și în războiul din Ucraina!

Propuneri venite din partea executivului vor fi mai degrabă modulate de către legislativ, continuă specialistul.

Deși Donald Trump a promiș în campania pentru al doilea mandat că poate opri războaiele în 24 de ore, această afirmație nu s-a concretizat în primii doi ani de guvernare. Miroslav Tașcu-Stavre menționează că implicarea SUA în conflictul din Orientul Mijlociu se va modifica dacă președintele nu mai are sprijinul Congresului. În prezent, Trump oferă un suport aproape necondiționat și extrem de agresiv Israelului. Dacă păstrează un legislativ aliat, este probabil să relueze politica de presiune, posibil cu intervenții punctuale militare împotriva Iranului.

În schimb, cu un Congres democrat, sprijinul pentru securitatea Israelului va fi dublat de presiuni diplomatice, cereri de armistițiu și ajutor umanitar pentru Gaza, cu accent pe protejarea civililor și pe stingerea conflictului, care riscă să se extindă regional, explică analistul.

Un scenariu similar se poate aplica și la războiul din Ucraina. Dacă Trump păstrează sprijinul legislativului, va forța Kievul să accepte negocieri de pace și cedări teritoriale, folosind logica sa tranzacțională și amenințarea cu oprirea ajutoarelor. Dacă majoritatea este democratică, sprijinul militar și financiar va continua, dar va fi condiționat de o strategie clară pentru finalizarea conflictului. Toți doresc o soluție, dar nu neapărat în termenii celor 28 de puncte propuse acum, continuă expertul.

Miroslav Tașcu-Stavre recunoaște că predicțiile privind finalul celor două conflicte sunt dificile și că soluțiile propuse până acum sunt greu de acceptat de Ucraina și Iran. Propunerea de negocieri, inclusiv întâlnirea de la Abu Dhabi mediată de SUA între Rusia și Ucraina, nu arată bine pentru Ucraina, în lumina celor 28 de puncte negociate de Steve Witkoff și Jared Kushner.

Acestea par mai dezavantajoase decât cele din urmă cu un an și sugerează o capitulare. Pentru partea ucraineană, aceste condiții sunt greu de digerat.

Mai mult, președintele Zelenski nu poate lua astfel de decizii fără o consultare populară, conform Constituției, ceea ce face o ieșire din impas încă mai complicată, explică specialistul.