Nota GM-0250Geopolitică
Vucic pierde alegerile în Serbia: Rusia rămâne fără un aliat cheie
Vucic, prim-ministru și apoi președinte din 2014! O lovitură diplomatică pentru Moscova: prăbușirea puterii Vucic și consecințele pentru axa rusă în Balcani Moscova se află într-o stare de…

Vucic, prim-ministru și apoi președinte din 2014!
O lovitură diplomatică pentru Moscova: prăbușirea puterii Vucic și consecințele pentru axa rusă în Balcani
Moscova se află într-o stare de îngrijire profundă în urma rezultatului electoral din Serbia, care a marcat sfârșitul erei Aleksandar Vucic și a deschis calea către o nouă conducere susținută de mișcarea studențească. Această schimbare este privită ca o pierdere majoră pentru strategia rusă în Europa de Est, venind la doar șase luni după ce Viktor Orban a fost înlăturat de la putere în Ungaria.
În contextul în care Rusia a pierdut deja influența sa în regiunea Caucazului de Sud și în anumite părți ale Asiei Centrale, dispariția unui partener atât de important precum Serbia este considerată o lovitură severă pentru proiectul geopolitic al Kremlinului.
Aleksandar Vucic, care a deținut funcțiile de prim-ministru și apoi de președinte din anul 2014, a fost un vizitator frecvent al Moscovei și un aliat crucial pentru Rusia. Sub conducerea sa, Serbia a menținut o poziție de neutralitate față de sancțiunile europene impuse Moscovei în legătură cu războiul din Ucraina și a continuat să cumpere cantități mari de gaze de la gigantul rus Gazprom.
Această relație economică, politică și militară strânsă a fost esențială pentru a menține prezența rusă în spațiul balcanic. Cu toate acestea, înfrângerea electorală zdrobitoare a declanșat sărbătoare la nivel național, deși incertitudinea privind modul în care noii lideri vor guverna țara rămâne mare.
Reacția oficială a Kremlinului a fost una de ocazională și prudentă.
Purțatorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova ia act de rezultat și că Vucic, a cărui contribuție la relațiile bilaterale a fost lăudată călduros, trece acum în opoziție.
Peskov a exprimat speranța că noua forță politică va înțelege că cooperarea cu Rusia este în interesul Serbiei, deoarece aduce beneficii concrete.
El a adăugat o remarcă sugestivă: Din partea noastră, intenționăm să continuăm să facem tot ce ne stă în putință pentru a promova dezvoltarea relațiilor noastre cu Belgradul.
Dar, după cum știți, pentru tango este nevoie de doi. Această formulare subliniază dependența Rusiei de o voință reciprocă pentru a menține parteneriatul.
În plan regional, Rusia se sprijină încă pe alte țări considerate prietenoase, precum Slovacia, condusă de Robert Fico, și urmărește cu atenție evoluțiile politice în Franța, unde Marine Le Pen a promis reducerea sprijinului pentru Ucraina. De asemenea, succesurile electorale ale partidului de extremă-dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) au fost salutate în Rusia.
„Lista Studenților” promite să nu sancționeze Rusia?
Emisarul special al lui Putin, Kirill Dmitriev, a început să vorbească despre posibilitatea redeschiderii conductelor de gaz Nord Stream dintre Germania și Rusia, care au fost distruse în 2022.
Totuși, pierderea Serbiei ca aliat apropiat este văzută ca o șoc major pentru cercurile de putere din Moscova.
Înaintea votului, formațiunea „Lista Studenților” a făcut angajamente clare: nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei, va menține neutralitatea militară a țării și nu va căuta aderarea la NATO. Vucic a pus la îndoială aceste promisiuni, sugerând că noii lideri s-ar putea răzgândi și ar putea impune sancțiuni încă din martie sau aprilie. Jovo Bakic, reprezentant al mișcării și lector universitar, a negat luni că formațiunea sa ar urma să-și schimbe radical poziția externă.
Într-un interviu acordat postului de televiziune rus RT Balkan, el a subliniat că Serbia respectă Rusia atât ca mare putere, cât și ca partener istoric și protector, și că nu vor exista schimbări în politica externă.
Cu toate acestea, elitele politice ruse se tem că aspirațiile Serbiei de a adera la Uniunea Europeană vor genera presiuni din partea Bruxelles-ului pentru a se alinia la politica comună a blocului. Ziarul „Moskovsky Komsomolets” a scris că indicatorul real al direcției viitoare nu vor fi declarațiile lui Vucic sau promisiunile electorale ale oponenților, ci primele decizii luate de noul cabinet.
„Iar Rusia nu are nimic bun la care să se aștepte”, a conchis analistul.
Mișcarea studențească a intrat în istorie duminică, triumfând la urne împotriva liderului naționalist. Vucic, aflat la putere timp de 12 ani, a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate în favoarea „Listei studenților”, o alianță de reprezentanți ai societății civile.
Anunțul a declanșat o explozie de bucurie în toată țara.
Într-o declarație către susținătorii săi la sediul partidului din Belgrad, Vucic a precizat că Lista Studenților va deține între 135 și 140 de locuri în legislativ, în timp ce partidul său va avea aproximativ 105 mandate, adăugând că nimeni altcineva nu a intrat în parlament.
Căutând o explicație pentru eșec, Vucic a atribuit rezultatul influențelor străine, menționând o „revoluție” susținută de mai multe țări europene și de un „stat subteran american” care ar fi împotriva președintelui Trump.
Această narațiune reflectă adâncimea percepției lui Vucic despre dinamica puterii globale, dar nu anulează realitatea politică nouă care se desăvârșește acum în Belgrad.



