Trump sprijină politicieni apropiați de MAGA în Polonia, România și Germania

Un exemplu emblematic provine din Polonia!

Washingtonul favorizează lideri apropiați de MAGA în Europa Centrală și de Est

Administrația Donald Trump pare a fi înmânată într-o strategie neoficială care vizează influențarea echilibrelor politice din mai multe țări europene, susținând cu prioritate lideri care împărtășesc viziunea mișcării „Make America Great Again”. Această abordare se contrazice direct cu retorica publică a Casei Albe, care îndemnă aliații europeni să preia o parte mai mare din sarcina apărării continentale.

Analiza detaliată, publicată de revista The Atlantic prin intermediul jurnalistului Anne Applebaum, soția ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, evidențiază că demersurile vizează specific Polonia, România și Germania, țări în care partidele de dreapta extremă câștigă teren.

Un exemplu emblematic provine din Polonia. Presa locală a relatat că, în primăvară, președintele american ar fi transmis un mesaj direct ministrului apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, sugerând că poziția sa la Washington ar fi mai bună dacă părăsea coaliția de guvernare pentru a se alia cu forțele naționaliste și de extremă dreapta.

Această sugestie ar fi fost formulată în cadrul unei ceremonii de decorare a unui militar american care salvase un soldat polonez în Afganistan. Deși Kosiniak-Kamysz, șeful Partidului Popular Polonez, a auzit recomandarea, acesta nu a urmat-o, rămânând în coaliția de guvernare.

Situația din România este la fel de complexă.

Publicațiile The Wall Street Journal și Financial Times au dezvăluit că, în martie, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi discutat la o cină organizată la Atena despre fragilitatea coaliției de la București.

Conform relatărilor, ea ar fi jucat un rol activ în procesul de destrămare a guvernării și ar fi afirmat categoric: „Putem face asta cu orice țară dorim”.

Deși ambasadoarea și avocatul ei au negat inițial informațiile, inclusiv locul discuției, Guilfoyle a demisionat ulterior în urma unui alt scandal.

În timpul aceleiași deplasări, ea promova proiectul „Coridorul Vertical de Gaze”, o rețea de conducte legând Grecia, România, Ucraina și alte state din sud-estul Europei, alături de achiziția de gaze naturale lichefiate din SUA.

Fosta premieră Ilie Bolojan susținea proiectul conductei, dar se opunea achiziției de gaze americane, considerând-le neconcurente ca preț, în timp ce România se pregătea să devină exportator. La aceeași cină era prezent și Sorin Grindeanu, liderul PSD, care ulterior a părăsit coaliția și a votat, alături de formațiunile de extremă dreapta, o moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan.

În Germania, tensiunile se concentrează în jurul conceptului de „cordon sanitar”!

Atât Grindeanu, cât și George Simion, liderul AUR, au negat influența americană, deși Simion a descris-o pe Guilfoyle ca „o bună prietenă”.

În Germania, tensiunile se concentrează în jurul conceptului de „cordon sanitar”, prin care partidele tradiționale evită alianțele cu formațiunile extremiste. Unii observatori consideră că Washingtonul dorește ca Uniunea Creștin-Democrată (CDU) să abandoneze această barieră, deschizând calea unei coaliții cu Alternativa pentru Germania (AfD).

Deși Trump nu a formulat o cerere directă, el a salutat public succesurile AfD, iar Elon Musk a participat online la un eveniment al partidului înainte de alegerile federale.

În alegerile din landul Saxonia-Anhalt, AfD a obținut 43,8% din voturi.

Un membru de rang înalt al CDU a dezvăluit că, în timpul unei vizite a unei delegații parlamentare germane la Washington, doar reprezentanții CDU și AfD au fost primiți la Pentagon și la Departamentul de Stat, în timp ce social-democrații au fost excluși.

Creștin-democrații au refuzat aceste întâlniri, interpretând situația ca un semnal că singurul partener acceptat de SUA ar fi AfD.

Orientarea acestor politicieni este crucială pentru viitorul sprijinului pentru Ucraina. Alice Weidel, copreședinta AfD, se opune atât ajutorului militar pentru Kiev, cât și cooperării în apărare cu alte state europene.

La 24 septembrie, grupul parlamentar al partidului a depus o propunere la Bundestag pentru respingerea aderării Ucrainei la UE și a garanțiilor militare. Totodată, celălalt copreședinte, Tino Chrupalla, a cerut retragerea trupelor americane din Germania. În România, George Simion a susținut anterior revenirea la granițele dinainte de 1940, inclusiv teritorii ucrainene.

Partidele de extremă dreapta din Polonia vehiculează mesaje anti-europene și anti-ucrainene, similare celor din Washington și Moscova.

Această dinamică contrazică poziția oficială a Elbridge Colby, subsecretar american al apărării, care a afirmat la NATO că aliații europeni trebuie să asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională.

Astfel, administrația Trump sprijină lideri care se opun reînarmării, creând o contradicție care complică poziția Europei într-o epocă în care Statele Unite, care au susținut tradițional democrația și o linie fermă împotriva Rusiei, par a-și schimba direcția politică.